Unconstitutionality exception over Article 44 of Law No. 219/2005 inadmissible for lack of direct connection, upholding property ownership and possession

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 1033 din 13 iunie 2006 Tribunalul București, secția a V-a civilă, soluționând cauza în fond, după casarea deciziei nr. 1782/A din 18 septembrie 2003 a Tribunalului București și anularea sentinței nr. 581 din 29 ianuarie 2003 a Judecătoriei sectorului 1 București, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul C.E. și a obligat pe pârâții R.A. și R.C. să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul situat în București. A fost respinsă, ca nefondată, cererea privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 445/112 din 16 decembrie 1996.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții R.A. și R.C.

La data de 15 ianuarie 2007 recurenții-pârâți R.A. și R.C. au invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 din Legea nr. 219/2005 deoarece contravin dispozițiilor art. 21 și art. 53 din Constituția României.

Prin încheierea din 15 ianuarie 2007 Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a găsit inadmisibilă excepția invocată de pârâți și a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, cu motivarea că excepția de neconstituționalitate nu are legătură cu soluționarea cauzei.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs pârâții R.A. și R.C., care au susținut că prevederile art. 44 din Legea nr. 219/2005 intră în coliziune cu dispozițiile art. 21 din Constituția României care garantează liberul acces la justiție și, totodată, aceleași prevederi contravin jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului potrivit cu care legea trebuie să fie, în același timp, accesibilă și previzibilă.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 44 din Legea nr. 219/2005 „La art. I, punctul 104, alin. (1) al art. 297 va avea următorul cuprins: în cazul în care se constată că, în mod greșit, prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, instanța de apel va desființa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe".

În conformitate cu art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei decizii sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia, iar potrivit alin. (6), partea l-a a aceluiași articol, dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1),(2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale.

Textul de lege atacat cu excepția de neconstituționalitate reglementează soluția pe care trebuie să o adopte instanța de apel atunci când prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată. De altfel, soluția legislativă vizează reintroducerea reglementării existente anterior modificării operată prin O.U.G. nr. 59/2001.

Întrucât pricina se află în recurs, iar textul de lege criticat ca neconstituțional privește o problemă de procedură referitoare la două situații în care prima instanță poate soluționa pricina, este evident că excepția invocată de pârâți nu are legătură cu soluționarea cauzei, după cum modificării ce a fost adoptată prin art. 44 din Legea nr. 219/2005 nu i se poate reproșa că ar fi făcut legea inaccesibilă sau imprevizibilă, situație în care corect a fost respinsă cererea de sesizare a jurisdicției constituționale.

Față de cele ce preced, recursul pârâților se privește ca nefondat și va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții R.A. și R.C. împotriva încheierii din 15 ianuarie 2007 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 iunie 2007.