Appeal against provisional arrest under European Arrest Warrant dismissed as unfounded, upholding mutual recognition principle
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of the requested person, thereby upholding the lower court's decision to order his provisional arrest for 29 days pursuant to a European Arrest Warrant (EAW). The dispute concerned the execution of the EAW issued by the Netherlands for charges of human trafficking, exploitative prostitution involving a minor, and rape; the appellant challenged the legality of the detention order, arguing against the court's authority to examine the merits of the warrant. The court ruled that the Romanian authorities, as the executing authority, operate under the principle of mutual recognition and trust as stipulated in Framework Decision 2002/584/JHA and Law No. 302/2004, meaning they lack competence to assess the substantive legality or groundedness of the issuing state's warrant. The court confirmed that the EAW was formally valid, properly translated, and satisfied the double criminality requirement, as the underlying acts were incriminated under both Dutch and Romanian law (Law No. 678/2001 and the Romanian Penal Code). Consequently, the appellate court's order remains in force, and the appellant was ordered to pay state judicial expenses and fees for his officially appointed defense attorney.
Legislator headnote
AI generatedart. 89 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, art. 79 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, art. 197 alin. (1) C. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 192 C. proc. pen; Appeal against provisional arrest under European Arrest Warrant dismissed as unfounded, upholding mutual recognition principle: Înalta Curte de Casație și Justiție constată că prima instanță a verificat dacă mandatul european de arestare conține informațiile prevăzute de art. 79 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 și dacă este tradus potrivit dispozițiilor art. 79 alin. (4) din aceeași lege.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 4/ E/CC/2007 din 22 iunie 2007, pronunțată în dosarul nr. 979/57/2007, Curtea de Apel Alba Iulia, secția pentru cauze cu minori și de familie, a dispus, în rejudecare, în temeiul art. 89 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, arestarea persoanei solicitate C.S. pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 22 iunie 2007 și până la data de 20 iulie 2007.
Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Alba Iulia a reținut în esență, următoarele:
Prin adresa nr. 1977613/ BCF din 24 mai 2007, Ministerului Internelor și Reformei Administrative – Centrul de cooperare polițienească – B.N.I. i-a fost transmis mandatul european de arestare privind pe cetățeanul român C.S., emis la data de 21 mai 2007 de procurorul din Regiunea H. și s-a solicitat arestarea acestuia în vederea predării autorităților emitente ale mandatului.
În conținutul mandatului european de arestare s-a arătat că persoana solicitată se află sub urmărirea penală a procurorului din Regiunea H., cu privire la infracțiunile de trafic de persoane, exploatarea pedepsibilă a prostituției comisă contra unei persoane minore și viol, pedepsită conform Codului penal olandez.
Curtea de Apel Alba Iulia, verificând mandatul european de arestare, a constatat că acesta se află la dosarul cauzei atât în limba olandeză, cât și în traducere în limba română, fiind emis de o autoritate judiciară competentă și referindu-se la persoana solicitată identificată corect.
Împotriva încheierii, Curtea de Apel Alba Iulia a declarat recurs în termen legal, persoana solicitată C.S. criticând-o pentru motivele arătate în partea introductivă a prezentei decizii.
Examinând actele și lucrările dosarului, din perspectiva motivelor formulate și din oficiu, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată, având în vedere considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează.
Mandatul european de arestare a fost emis de o autoritate judiciară competentă din Olanda, stat membru al U.E., față de persoana solicitată C.S., care a fost identificată în mod corect după datele de stare civilă.
Totodată, prima instanță a reținut în mod just că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002 și că judecătorii instanței române, ca autoritate de executare nu au competența de a se pronunța cu privire la legalitatea și temeinicia mandatului european de arestare.
Înalta Curte de Casație și Justiție constată că prima instanță a verificat dacă mandatul european de arestare conține informațiile prevăzute de art. 79 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 și dacă este tradus potrivit dispozițiilor art. 79 alin. (4) din aceeași lege.
Se reține și împrejurarea că faptele, astfel cum sunt prezentate în mandatul european de arestare constituie infracțiuni, fiind incriminate în Codul penal olandez, conform art. 250, art. 242 și având corespondent în legislația internă, în art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și în art. 197 alin. (1) C. pen., fiind îndeplinită astfel condiția dublei încriminări.
Așa fiind, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana extrădabilă C.S. împotriva încheierii nr. 4/E/CC/2007 din 22 iulie 2007 a Curții de Apel Alba Iulia, secția pentru cauze cu minori și de familie.
Potrivit art. 192 C. proc. pen., recurenta persoană extrădabilă va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat și către apărătorul desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată C.S. împotriva încheierii nr. 4/ E/CC din 22 iunie 2007 a Curții de Apel Alba Iulia, secția pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 979/57/2007.
Obligă persoana solicitată la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 iunie 2007.