Criminal liability of judge for formal verification of bill of exchange: scope of Art. 1-2 Law 58/1934 vs. substantive capacity defects
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the criminal appeal filed by the Ministry of Public Finance, thereby upholding the Court of Appeal's decision to reject the complaint and confirming the prosecutor's resolution to not initiate criminal proceedings against a judge for the offense of abuse of office. The dispute concerned whether a judge committed a criminal offense by issuing a payment order based on a bill of exchange, with the appellant arguing the judge failed to verify the substantive capacity of the drawer, whereas the judge had performed only the required formal verification of the instrument's validity under Articles 1 and 2 of Law No. 58/1934. The Court held that the judge lacked competence to examine substantive conditions or defects in consent, noting that the appellant’s proper legal recourse for such issues was a civil opposition to enforcement under Article 62 of Law No. 58/1934 rather than criminal prosecution; consequently, no criminal offense was established, and the lower court’s dismissal of the complaint was maintained pursuant to Article 385¹⁵(1)(b) of the Code of Criminal Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 2481 C. pen, art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen, art. 2781 C. proc. pen, art. 62 din Legea nr. 58/1934, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 192 C. proc. pen; Criminal liability of judge for formal verification of bill of exchange: scope of Art. 1-2 Law 58/1934 vs. substantive capacity defects: The dispute concerned whether a judge committed a criminal offense by issuing a payment order based on a bill of exchange, with the appellant arguing the judge failed to verify the substantive capacity of the drawer, whereas the judge had performed only the required formal verification of the instrument's validity under Articles 1 and 2 of Law No. 58/1934. The Court held that the judge lacked competence to examine substantive conditions or defects in consent, noting that the appellant’s proper legal recourse for such issues was a civil opposition to enforcement under Article 62 of Law No. 58/1934 rather than criminal prosecution; consequently, no criminal offense was established, and the lower court’s dismissal of the complaint was maintained pursuant to Article 385¹⁵(1)(b) of the Code of Criminal Procedure.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for dismissing the criminal appeal as unfounded, resulting in the upholding of the lower court's decision and the prosecutor's resolution not to initiate proceedings.
Procedural rule applied in the dispositive to determine the legal consequences or status of the upheld judicial acts.
Full text
Asupra recursului penal de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin rezoluția nr. 118/P/2006 din 4 august 2006, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași a dispus neînceperea urmăririi penale față de judecătorul C.B.M., pentru infracțiunea de abuz în serviciu în formă calificată prevăzută de art. 2481 C. pen., în baza art. 228 și art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
În motivarea rezoluției se reține că judecătorul nu avea obligația de a verifica, în momentul investirii cambiei, dacă, trăgătorul G.S.M.S.M.L.T.D. era sau nu persoană juridică, ci a procedat doar la o verificare a elementelor formale ce privesc existența condițiilor de valabilitate conform art. 1 și 2 din Legea nr. 58/1934.
S-a mai reținut că, legea nu prevede că în înscrisul cambial, să se regăsească în mod expres denumirea de trăgător și cea de tras, deoarece cele două denumiri rezultă din mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă cambia. Apoi se mai constată că acest aspect nu conduce la nevalabilitatea cambiei atâta timp cât înscrisul respectă cerințele prevăzute de art. 1-8 din aceeași lege.
Ministerul Finanțelor Publice, nemulțumit de această soluție, s-a plâns la procurorul ierarhic superior și anume procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași și care prin rezoluția nr. 842/II/2 din 12 septembrie 2006 a respins plângerea și a reținut că, neînceperea urmăririi penale față de judecător este temeinică și legală, deoarece potrivit legii, el verifică valabilitatea actului numai sub aspectul formal, în această fază, judecătorul nu are competența să dispună anularea actului juridic pentru incapacitatea părților, sau vicierea consimțământului sau pentru caracterul fictiv al respectivului act.
După comunicarea acestei rezoluții, în termenul legal, Ministerul Finanțelor Publice, a depus plângere la Curtea de Apel Iași, potrivit art. 2781 C. proc. pen., solicitând admiterea acesteia, desființarea rezoluțiilor parchetului și trimiterea cauzei la procuror, în vederea începerii urmăriri penale împotriva judecătorului pentru abuz în serviciu.
Curtea de Apel Iași, prin sentința penală nr. 2 din 11 ianuarie 2007, a respins, ca nefondată, plângerea Ministerului Finanțelor Publice împotriva rezoluției nr. 118/P/2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, pe care a menținut-o.
Petenta nemulțumită și de această hotărâre, în termenul legal, a declarat recursul de față, solicitând a se desființa sentința penală nr. 2 din 11 ianuarie 2007 ca netemeinică și nelegală și trimiterea dosarului la parchet pentru a se începe urmărirea penală, față de judecătorul chemat în judecată, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu.
Recursul este nefondat.
Examinându-se actele premergătoare, rezoluția parchetului precum și sentința atacată, în raport de critica adusă și de cerințele art. 1 și 2 din Legea nr. 58/1934, Curtea reține că, judecătorul intimat, a procedat la acele verificări precizate de lege, numai a elementelor formale de valabilitate, deoarece nu avea competența, examinării condițiilor de fond, ale înscrisului cambial.
Petenta în situația în care, a observat că, anumite condiții de fond ale înscrisului cambial nu sunt corecte, avea deschisă calea legală, a opoziției la executare, prevăzută de art. 62 din Legea nr. 58/1934 și care se soluționează, potrivit Codului de procedură civilă și nu după Codul de procedură penală.
În consecință, numai astfel petenta în mod legal, ar fi evitat declanșarea executării sale silite, pentru suma de 12.000.000 Euro, reținând că de altfel, chiar în motivarea plângerii, tot petenta recunoaște că, într-adevăr judecătorul intimat, avea doar obligația de serviciu, de examinarea îndeplinirii, doar a condițiilor de formă asupra valabilității cambiei.
Așa fiind, temeinic și legal atât rezoluția parchetului precum și sentința curții de apel, au constatat că nu se dovedește a fi săvârșită vreo faptă penală de către judecătorul intimat și nici de natura, abuzului în serviciu și ca atare, vor fi menținute.
Ca atare, recursul va fi respins, ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se vor aplica și prevederile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiționar Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței penale nr. 2 din 11 ianuarie 2007 a Curții de Apel Iași, secția penală.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 9 martie 2007.