Shareholder exclusion action: passive procedural capacity of co-shareholder vs. fraudulent administrator under Art. 222(3) Law 31/1990
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appeal filed by the defendant shareholder, upholding the appellate court's ruling that reversed the first-instance dismissal for lack of standing. The dispute centered on a shareholder's action to exclude a co-shareholder from a limited liability company for fraud, self-dealing, and misuse of company assets; the lower court had initially rejected the claim on the basis that the defendant lacked passive procedural capacity because it was not the managing administrator. The Supreme Court determined that procedural standing in an exclusion action depends on the defendant's status as an associate within the company, not on the specific administrative acts alleged or the role of administrator, thereby finding the appellate decision legally sound. Key legal bases include Article 222(3) of Law No. 31/1990 regarding the exclusion of associates and Article 304 of the Civil Procedure Code concerning grounds for appeal based on incorrect legal application.
Legislator headnote
AI generatedart. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 304 pct. 7 C. proc. civ, art. 312 C. proc. civ; Shareholder exclusion action: passive procedural capacity of co-shareholder vs. fraudulent administrator under Art. 222(3) Law 31/1990: Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs, în termen legal, motivat și timbrat pârâta SC S.I. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, că decizia a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii interpretând greșit dispozițiile art. 222 lit. d) din Legea societăților comerciale nr. 31/1990 republicată (art. 304 pct. 9 C. proc. civ.).
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 7 octombrie 2005, reclamantul C.N.N. a chemat în judecată pe pârâtele SC S.I.S. și SC S.E. SRL București solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună excluderea din societate a pârâtei SC S.I. pentru săvârșirea de fraudă și administrarea societății, servirea de semnătura socială și capitalul social în folosul său și al societăților în care era interesat.
Tribunalul București, secția VI comercială, prin sentința comercială nr. 1095 din 27 martie 2006, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtă și a respins acțiunea reclamantului ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că nu există identitate între persoana pârâtei și persoana obligată în raportul juridic dedus judecății, pârâta nefiind administrator al societății pentru a fi aplicată sancțiunea prevăzută de art. 222 lit. d) din Legea societăților comerciale nr. 31/1990 republicată.
Apelurile declarate de reclamantul C.N.N. și pârâta SC S.E. SRL împotriva acestei hotărâri au fost admise de Curtea de Apel București, secția VI comercială, prin decizia nr. 523 din 18 octombrie 2006, desființează sentința apelată și trimite cauza la aceiași instanță spre rejudecare reținând în considerente că instanța de fond, a reținut în mod greșit că pârâta SC S.I. nu ar avea calitate procesuală pasivă în cauză.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs, în termen legal, motivat și timbrat pârâta SC S.I. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, că decizia a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii interpretând greșit dispozițiile art. 222 lit. d) din Legea societăților comerciale nr. 31/1990 republicată (art. 304 pct. 9 C. proc. civ.).
O altă critică a recurentei se referă la faptul că decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină (art. 304 pct. 7 C. proc. civ.).
În consecință, în temeiul art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea deciziei atacate în sensul respingerii apelurilor ca neîntemeiate, cu consecința menținerii hotărârii instanței de fond.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente cauzei rezultă că instanța de apel, în mod corect a apreciat actul juridic dedus judecății și probatoriile administrate în cauză, pronunțând o hotărâre temeinică și legală care nu poate fi reformată prin recursul declarat de pârâta SC S.I.
Aprecierea calității procesuale pasive a recurentei-pârâte trebuia a fi efectuată în raport de calitatea sa de asociat în SC S.E. SRL și nu în raport de motivele invocate din acțiune pentru a se dispune excluderea acestuia din societate și nu raportat la actele de administrare frauduloasă a societății.
De asemenea, în mod corect instanța de apel a reținut că în speță nu s-a făcut nici o probă contrarie din care să rezulte că SC S.I. nu avea calitatea de asociat în societatea SC S.E. SRL București.
Criticile recurentei fiind neîntemeiate, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat, și menține decizia atacată ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC S.I. împotriva deciziei nr. 523 din 18 octombrie 2006 a Curții de Apel București, secția VI comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 martie 2007.