Challenge to anti-communist resistance fighter status affecting property rights and standing in administrative litigation

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1480 din 15 septembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. 1478/2005, a fost respinsă ca lipsită de interes acțiunea numitului O.I. privind anularea deciziei nr. 1369 din 22 noiembrie 2001, emisă de Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă din cadrul Ministerului Justiției, pentru numitul C.G. (decedat la 19 septembrie 1996).

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că reclamantul, în calitate de terț față de actul atacat, a formulat acțiunea la 26 aprilie 2005, sub incidența Legii nr. 554/2004, dar interesul său, definit de instanță ca folos practic urmărit de reclamant pentru promovarea acțiunii în contencios, nu este personal și direct, întrucât nu se produce asupra lui ca terț, chiar dacă dispozițiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 îi recunosc calitatea procesuală activă.

A mai apreciat instanța, că hotărârile judecătorești depuse de reclamant nu îi probează interesul personal și direct, întrucât decizia contestată privește o altă persoană decât părțile în proces din decizia civilă nr. 1072 din 9 decembrie 2004 a Curții de Apel București, iar prin decizie s-a constatat calitatea de luptător în rezistența anticomunistă a defunctului C.G.

Împotriva acestei sentințe a declarat în termen recursul de față, reclamantul, cererea fiind legal timbrată.

În motivarea cererii, recurentul invocă dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și aplicarea greșită a legii, arătând că interesul său constă în vătămarea gravă a drepturilor sale legitime de proprietar prin decizia nr. 1369/2001 a Comisiei speciale, întrucât pe baza acesteia s-a pronunțat decizia nr. 1072/2004 a Curții de Apel București, prin care recurentul și-a pierdut dreptul de proprietate asupra locuinței situate în București, sector 1 (pe care o dobândise prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1548/20788/1996).

Recursul se fondează.

Prin decizia civilă nr. 1072 din 9 decembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, pronunțată în dosarul nr. 2738/2003, a fost admis recursul numitului O.D. împotriva deciziei civile nr. 975 din 15 mai 2003 a Tribunalului București, s-a modificat decizia atacată și s-a admis apelul reclamantului împotriva sentinței civile nr. 5373 din 10 iunie 2002 a Judecătoriei sectorului 1 București. A fost schimbată în tot sentința și s-a admis acțiunea, constatându-se nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1548/20788 din 19 noiembrie 1996, încheiat de pârâtul O.I., cu Primăria municipiului București, prin SC H.N. SA.

În respectiva cauză, prin soluția mai sus redată, cumpărătorul O.I., recurent în cauza de față, a pierdut dreptul de proprietate asupra apartamentului pe care îl dobândise în baza Legii nr. 112/1995, ca și chiriaș al locuinței.

Reclamantul, la solicitarea căruia s-a constatat nulitatea contractului, este moștenitorul testamentar al numitului C.G., titular al deciziei nr. 1369 din 22 noiembrie 2001, emise de Comisia specială de aplicare a O.U.G. nr. 214/1999.

Într-adevăr, în considerentele deciziei de recurs, mai sus redate, se reține că decizia nr. 1369/2001 face dovada că autorul reclamantului a fost luptător în rezistența anticomunistă și că a pierdut imobilul în litigiu, printr-o hotărâre penală de condamnare politică și nicidecum de drept comun.

Or, prin acțiunea sa în contencios administrativ de față, recurentul O.I. tinde să probeze că hotărârea de condamnare a fostului proprietar a fost una de drept comun care nu dă dreptul moștenitorului la restituirea imobilului.

Așadar, interesul personal și actual, a cărui vătămare o invocă recurentul, există, iar instanța de fond a respins cererea, pe temeiul unei excepții greșit constatate, prin greșita aplicare a dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 554/2004.

Ca urmare, sentința va fi casată în temeiul art. 304 pct. 9 și al art. 312 alin. (5) C. proc. civ., cauza urmând a fi trimisă, spre rejudecare în fond, aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de O.I. împotriva sentinței civile nr. 1480 din 15 septembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare în fond, aceleiași instanțe.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 noiembrie 2006.