Inheritance of ethnic persecution refugee status by child born during parental forced resettlement
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the appeal filed by the County Pension House, thereby upholding the Court of Appeal’s decision which annulled the pension authority's refusal and recognized the claimant as a beneficiary under Law No. 189/2000. The dispute concerned the administrative denial of benefits to a claimant who, having been born in 1942 after her parents were forcibly transferred from their home region due to the 1940 bilateral population exchange treaty, claimed the status of an ethnically persecuted refugee under the 1940–1945 period. The High Court determined that the lower courts correctly applied Article 1(lit. c) of Law No. 189/2000 and Article 2 of Government Decision No. 127/2000, ruling that a child born during the parents' period of forced resettlement inherits the same protected status as the parents, as the state of ethnic persecution persisted throughout the duration of the displacement and until the retrocession of the territory.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, art. 312 C. proc. civ; Inheritance of ethnic persecution refugee status by child born during parental forced resettlement: Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: lit. c) a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 25 aprilie 2006, reclamanta A.S. a solicitat anularea hotărârii nr. 5620 din 31 martie 2006, emisă de Casa Județeană de Pensii Tulcea și recunoașterea calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000, motivând că a avut statutul de persoană refugiată din motive etnice, fiind născută în timpul strămutării părinților săi, din Cadrilater, ca urmare a aplicării Tratatului româno-bulgar de la Craiova din 7 septembrie 1940.
Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința civilă nr. 411/CA din 29 mai 2006, prin care a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 5620 din 31 martie 2006, emisă de pârâtă și a constatat că reclamanta este beneficiara drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Hotărând astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta s-a născut la data de 21 septembrie 1942, dată la care părinții săi erau strămutați, din motive etnice, din localitatea de domiciliu și a dobândit prin naștere, statutul de strămutat, îndeplinind condițiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru acordarea drepturilor recunoscute prin această lege.
Împotriva acestei sentinței a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Tulcea, solicitând casarea hotărârii și respingerea acțiunii formulată de A.S. Recurenta a susținut că hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal, în condițiile în care Legea nr. 189/2000 și H.G nr. 127/2002 nu cuprind prevederi referitoare la persoanele care s-au născut în perioada de strămutare a părinților lor, iar intimata nu se încadrează în categoriile de persoane stabilite expres și limitativ prin dispozițiile legale sus menționate, întrucât la data semnării Tratatului de la Craiova nu era născută.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: lit. c) a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu.
Prin Normele de aplicare a ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.
Cum strămutarea din localitatea de domiciliu ca urmare a schimbului de populație efectuat în baza Tratatului de la Craiova din 1940 este o modalitate de persecuție etnică, ce durează pe toată durata strămutării, în mod legal instanța a apreciat că și copilul născut în localitatea în care părinții au fost strămutați, are același statut ca aceștia, perioada fiind de la data nașterii lui și până la data retrocedării pământului românesc.
Situația de refugiat a rezultat din probele administrate în cauză, respectiv situația de avere imobilă rurală din județul Caliacra a bunicului matern al intimatei și contractul de vânzare-cumpărare din 12 ianuarie 1948, încheiat între statul Român (în calitate de vânzător) și bunicul matern al intimatei, în calitate de cumpărător, colonist, precum și din actele de stare civilă ale intimatei-reclamante.
Interpretarea dată de instanță este corectă și nu adaugă la lege.
În consecință, soluția instanței fiind temeinică și legală, recursul se privește ca nefondat și, în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Tulcea împotriva sentinței civile nr. 411/CA din 29 mai 2006 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 noiembrie 2006.