Customs authority's reassignment to another city annulled; appeal rejected.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) dismissed the appeal by the customs authority as unfounded, affirming the lower court’s ruling that annulled the order temporarily reassigning the public servant and required the employee to resume duties at their original work location. The dispute arose when the employee challenged an order reassigning them from one customs office to another in a different city for six months, based on Article 79(3) of Law No. 188/1999, arguing the transfer to another locality was illegal. The court held that the invoked legal basis—Article 79(1) point 3 of Law No. 188/1999—authorizes only temporary moves within another department of the same public authority, not a transfer to a different unit in another city, making the contested measure unlawful and the prior annulment valid.
Legislator headnote
AI generatedart. 79 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, art. 79 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 188/1999; Customs authority's reassignment to another city annulled; appeal rejected: The dispute arose when the employee challenged an order reassigning them from one customs office to another in a different city for six months, based on Article 79(3) of Law No. 188/1999, arguing the transfer to another locality was illegal. The court held that the invoked legal basis—Article 79(1) point 3 of Law No. 188/1999—authorizes only temporary moves within another department of the same public authority, not a transfer to a different unit in another city, making the contested measure unlawful and the prior annulment valid.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for rejecting the appeal: the temporary transfer was ordered outside the same institution, violating this article.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 13 aprilie 2006, reclamanta B.D. a solicitat anularea Ordinului nr. 5645 din 10 aprilie 2006, emis de Autoritatea Națională a Vămilor București și reluarea activității la locul său de muncă de la domiciliu, respectiv la Biroul Vamal Reșița.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că, prin ordinul atacat, s-a dispus mutarea sa temporară pe perioada 10 aprilie 2006 - 10 octombrie 2006, în aceiași funcție și cu același salariu, de la Biroul Vamal Reșița, la Biroul Vamal Timișoara Aeroport, invocându-se prevederile art. 79 alin. (3) din Legea nr. 188/1999.
Potrivit acestui text, susține reclamantul, mutarea sa nu se putea face în altă localitate.
Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 179 din 24 mai 2006, a admis acțiunea, a dispus anularea ordinului atacat și a dispus ca reclamantul să-și reia activitatea în cadrul Biroului Vamal Reșița, reținând că prin ordinul contestat au fost încălcate dispozițiile art. 79 alin. (3) din Legea nr. 188/1999.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta Direcția Regională Vamală Timișoara, în numele și pentru Autoritatea Națională a Vămilor, susținând că măsura mutării temporare a reclamantului s-a luat în interesul serviciului și cu respectarea pregătirii profesionale și a salariului pe care îl are funcționarul public, fiind îndeplinite cerințele legale.
Recursul este nefondat.
Temeiul de drept invocat în ordinul contestat de reclamant a fost precizat ca fiind cel prevăzut de dispozițiile art. 79 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 188/1999, potrivit căruia, „mutarea temporară în cadrul altui compartiment se dispune motivat, în interesul autorității sau instituției publice, de către conducătorul autorității sau instituții publice, pe o perioadă de maxim 6 luni într-un an, cu respectarea pregătirii profesionale și a salariului pe care îl are funcționarul public”.
În realitate însă, mutarea intimatului-reclamant nu s-a făcut în cadrul altui compartiment, al aceleiași instituții, ci într-o altă unitate, aflată în orașul Timișoara, acesta locuind în orașul Reșița.
Așa fiind, în mod corect instanța de fond a apreciat ca nelegală măsura și a dispus anularea ordinului atacat.
Având în vedere cele mai sus expuse, recursul declarat de pârâtă se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Direcția Regională Vamală Timișoara, în numele și pentru Autoritatea Națională a Vămilor, împotriva sentinței civile nr. 179 din 24 mai 2006 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 octombrie 2006.