Justiciability of prefectural compensation assessment minutes under Law 10/2001 and non-applicability of Law 247/2005 referral mandate

Asupra recursului de față din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea introductivă reclamanta R.M.I. a solicitat în contradictoriu cu Prefectura județului Covasna, Comisia județeană pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, anularea procesului-verbal întocmit la 17 mai 2002, având ca obiect evaluarea despăgubirilor bănești cuvenite reclamantei în baza Legii nr. 10/2001 privind imobilul înscris în C.F. nr. 4456 Sfântu Gheorghe nr.top. 358/2/XC.

Prin sentința civilă nr. 720 din 21 iulie 2004, Tribunalul Covasna a respins excepțiile de prematuritate și inadmisibilitate invocate de pârâtă, a admis acțiunea și a stabilit modalitatea de realizare a reparației prin echivalent sub forma despăgubirilor bănești egale cu suma de 11.881 dolari SUA ori echivalentul în lei conform parității leu/dolar la data plății, stabilite conform expertizei întocmită de expertul M.M.

Instanța a reținut că prin procesul-verbal din 17 mai 2002 s-a aprobat acordarea despăgubirilor bănești în valoare de 10.819.596 lei.

Expertiza efectuată în cauză a evaluat imobilul la suma de 704.913.000 lei din care reclamantei i se cuvine o cotă de 55,54%.

Curtea de Apel Brașov a admis apelul declarat de pârâtă și prin decizia nr. 1215 din 9 decembrie 2004, a schimbat sentința Tribunalului Covasna în sensul că a respins în totalitate acțiunea reclamantei, cu motivarea că Legea nr. 10/2001 nu prevedea cale de atac împotriva procesului-verbal privind evaluarea despăgubirilor bănești. Acest act administrativ preparatoriu este lipsit de efecte juridice și potrivit art. 10.8 din Normele Metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, reclamanta poate opune expertiza de specialitate efectuată pe cheltuiala sa. De aceea, tribunalul nu este competent material să soluționeze cauza, dar nu se poate dispune declinarea competenței, așa cum a solicitat Prefectura, pentru că aceasta nu are atribuții jurisdicționale.

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 5651 din 8 iunie 2006 a admis recursul declarat de reclamanta R.M.I. împotriva deciziei nr. 1215 A din 9 decembrie 2004 a Curții de Apel Brașov, pe care a casat-o trimițând cauza aceleiași instanțe pentru rejudecare.

În considerentele deciziei s-a reținut că întrucât recurenta-reclamantă s-a adresat cu notificare prefecturii solicitând acordarea de despăgubiri, Prefectura Covasna a devenit conform art. 36 din Legea nr. 10/2001 (în vigoare la data emiterii actului contestat) entitatea investită cu soluționarea notificării procesul-verbal din 17 mai 2002 fiind actul prin care s-a soluționat cererea formulată de notificatoare.

Acest act prin care s-a aprobat acordarea despăgubirilor bănești în valoare de 10.819.596 lei, reprezentând 55,53% din valoarea de vânzare a imobilului conform Legii nr. 112/1995, cu mențiunea că pentru diferența de 110.566.274 lei vor fi acordate acțiuni sau titluri de valoare, are caracterul unei decizii motivate prin care se face oferta de restituire prin echivalent, corespunzătoare. Chiar intimatul-pârât care a trimis notificarea împreună cu procesul-verbal de evaluare a despăgubirilor, Comisiei Centrale, a dat actului această calificare.

Producând efecte juridice privitoare la măsurile reparatorii acordate recurentei, procesul-verbal putea fi atacat în justiție în condițiile art. 24 pct. 7 din Legea nr. 10/2001, așa cum corect a reținut tribunalul prin sentința pronunțată și nu cum greșit a concluzionat Curtea de Apel Brașov. Prevederea art. 10.8 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 aprobate prin H.G. nr. 498/2003 referitoare la dreptul reclamantei de a opune o expertiză de specialitate efectuată pe cheltuiala sa nu exclude posibilitatea atacării procesului-verbal prin care s-a finalizat procedura de stabilire a cuantumului despăgubirilor.

Reținând lipsa efectelor juridice ale procesului-verbal contestat și de aici lipsa de competență a tribunalului în soluționarea contestației, Curtea de apel a lăsat necercetate motivele de apel care privesc fondul cauzei.

Ca instanță de trimitere, Curtea de Apel Brașov prin decizia nr. 279/Ap din 20 decembrie 2006 a admis apelul Prefecturii Județului Covasna, Comisia județeană de aplicare a Legii nr. 10/2001 împotriva sentinței nr. 720 din 21 iulie 2004 a Tribunalului Covasna pe care a schimbat-o forțat în sensul respingerii acțiunii reclamantei R.M.I. în contradictoriu cu Prefectura Județului Covasna, Curtea a menținut celelalte dispozițiuni ale sentinței privitoare la respingerea excepției de prematuritate și inadmisibilitate invocate de pârâtă.

În considerentele deciziei, instanța de apel a concluzionat că potrivit Legii nr. 247/2005 titlul VII, de imediată aplicare, care a abrogat art. 34-40 din Legea nr. 10/2001 foștilor proprietari nu li se mai pot acorda măsuri reparatorii bănești cu titluri de despăgubire și că potrivit art. 24 din Legea nr. 247/2005, procesele-verbale prin care s-au propus ca măsuri reparatorii despăgubiri bănești urmează a fi înaintate Comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor din cadrul A.N.R.P., în vederea parcurgerii procedurii pentru acordarea titlurilor de despăgubire.

Împotriva deciziei nr. 279/Ap din 20 decembrie 2006 a Curții de Apel Brașov, a declarat recurs reclamanta R.M.I. susținând în esență că instanța de apel nu s-a conformat îndrumărilor date prin decizia de casare a instanței supreme, lăsând nesoluționat apelul sub aspectul modului de rezolvare a cauzei pe fond de către prima instanță.

De asemenea recurenta contestă incidența în cauză a Legii nr. 247/2005 deoarece ar înfrânge principiul constituțional al neretroactivității.

Recursul este întemeiat.

Din motivarea soluției Curții de Apel Brașov rezultă că în realitate aceasta nu a procedat la judecarea fondului cauzei ci a constatat doar aplicarea prevederilor Legii nr. 247/2005 care a abrogat art. 34-40 din Legea nr. 10/2001 și care potrivit art. 24 statuează că procesele-verbale prin care s-au propus măsuri reparatorii sub forma despăgubirilor, urmează a fi înaintate Comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor din cadrul A.N.R.P. în vederea parcurgerii procedurii de acordare a titlurilor de despăgubire.

Pentru aceasta, Curtea de Apel Brașov a înlăturat soluția dată de Înalta Curte prin decizia nr. 565/2006 care a prevăzut incidența în cauză a prevederilor art. 24 din Legea nr. 20/2001, procesul-verbal al prefecturii echivalând cu o decizie pentru stabilirea despăgubirilor, conform căilor de atac prevăzute de această lege.

De asemenea Curtea de apel nu s-a conformat dispoziției instanței supreme, aceea de a proceda la soluționarea fondului cauzei, adică la judecarea apelului sub aspectul motivelor prin care s-au adus critici modului de stabilire a cuantumului despăgubirilor stabilite de prima instanță și a modalității de despăgubire a reclamantei.

În mod explicit Înalta Curte de Casație și Justiție statuează în decizia de casare că prevederile art. 10.8 din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 aprobate prin H.G. nr. 498/2003 referitoare la dreptul reclamantei de a opune expertiza de specialitate nu exclude posibilitatea atacării procesului-verbal prin care s-a finalizat procedura de stabilire a cuantumului despăgubirilor.

Legea nr. 247/2005 de imediată aplicare cauzelor aflate în curs de soluționare nu cuprinde prin art. 24 dispoziții contrare vechii reglementări, pentru că vorbește despre procesele-verbale de stabilire a despăgubirilor care trebuie înaintate comisiei centrale. Or în speță este vorba tocmai de un asemenea proces-verbal, atacabil în justiție, aspect tranșat de Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia de casare.

Esențial în cauză este verificarea de către instanța de apel a cuantumului despăgubirilor și modalitatea de despăgubire a reclamantei.

Întrucât instanța de apel nu s-a conformat potrivit art. 315 C. proc. civ. îndrumărilor din decizia de casare cu trimitere, lăsând nesoluționat apelul, se impune în temeiul art. 313 C. proc. civ. admiterea recursului declarat de R.M.I., și casarea deciziei nr. 279/Ap din 20 decembrie 2006 a Curții de Apel Brașov cu trimitere pentru rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanta R.M.I. împotriva deciziei civile nr. 279/Ap din 20 decembrie 2006 a Curții de Apel Brașov pe care o casează și trimite cauza spre rejudecarea apelului la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 mai 2007.