Legality of administrative decree defining "non-abusive seizure" for restitution claims under Law 10/2001
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court admitted the appeal, cassated the lower court’s decision, and declared unlawful Article II, point 1.4, letter b), last paragraph of Government Ordinance No. 498/2003, thereby finding in favor of the appellants. The dispute concerned a challenge to a city mayor’s decision refusing the restitution of a property share, with the appellants raising a preliminary exception of illegality against the specific provision of the Ordinance that deemed property acquired for payment under Decree No. 223/1974 to be non-abusive if the owner was reasonably compensated. The Court determined that the Ordinance’s provision unconstitutionally narrowed the definition of “abusive seizure” established in Article 2 of Law No. 10/2001, which includes properties seized with a valid title, and held that only courts are competent to determine the validity of a title, rendering the normative text illegal as it contradicted the superior legal act it sought to implement.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 din Legea nr. 10/2001, art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, art. 2 lit. g) din Legea nr. 10/2001; Legality of administrative decree defining "non-abusive seizure" for restitution claims under Law 10/2001: Astfel, reclamanții au arătat că prevederea atacată folosește noțiunea „nu constituie preluări abuzive”, în condițiile în care art. 2 lit. g) și h) din Legea nr. 10/2001 prevăd că prin sintagma „imobil preluat abuziv” se poate înțelege și imobil preluat cu titlu valabil.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 15 noiembrie 2005, reclamanții W.R. și R.A.S. au chemat în judecată pe Primarul municipiului Sibiu, solicitând anularea dispoziției nr. 1453 din 4 iulie 2005, prin care s-a respins cererea de restituire în natură a unei cote părți din imobilul situat pe str. C., Sibiu.
În cadrul cererii, reclamantul a invocat excepția de nelegalitate a Cap. II pct. 1.4 lit. b) alin. ultim din H.G. nr. 498/2003 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001.
Prin încheierea din 15 noiembrie 2005, Tribunalul Sibiu, secția civilă, a dispus sesizarea Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea excepției de nelegalitate.
Această din urmă instanță, prin sentința civilă nr. 39 din 20 februarie 2006, a respins excepția de nelegalitate, reținând, în esență, că prevederile pct. 1.4 lit. b) din H.G. nr. 498/2003 nu fac decât să interpreteze dispozițiile art. 1 din Legea nr. 10/2001, în sensul precizării noțiunii de „imobile preluate abuziv”, fără a adăuga sau contraveni prevederilor art. 2 lit. g) și h) din lege, în care se arată ce anume se înțelege prin sintagma respectivă, raportat la noțiunile „cu titlu valabil” sau „fără titlu valabil”, după caz.
Împotriva sentinței au declarat recurs, reclamanții W.R. și R.A.S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, reclamanții au arătat că prevederea atacată folosește noțiunea „nu constituie preluări abuzive”, în condițiile în care art. 2 lit. g) și h) din Legea nr. 10/2001 prevăd că prin sintagma „imobil preluat abuziv” se poate înțelege și imobil preluat cu titlu valabil.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate și cu prevederile art. 304 și 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis și a se dispune casarea sentinței și admiterea excepției de nelegalitate.
Potrivit pct. 1.4 lit. b) alin. ultim din H.G. nr. 498/2003, în situația în care imobilele au fost preluate cu plată în baza Decretului nr. 223/1974, urmează a se considera că preluarea nu a fost abuzivă, persoana fiind îndestulată rezonabil din prețul primit sau având vocația de a fi îndestulată rezonabil dacă înstrăina imobilul înainte de formalizarea intenției de a părăsi țara.
În condițiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, și bunurile dobândite de stat în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituției, a tratatelor internaționale la care România era parte și a legilor în vigoare la data preluării.
Potrivit art. 2 lit. g) din Legea nr. 10/2001 pot fi considerate a fi preluate abuziv, nu numai bunurile dobândite fără titlu valabil, ci și cele preluate în baza unui titlu valabil, împrejurare în raport cu care prevederile pct. 1.4 lit. b) alin. ultim din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 498/2003, modifică esențial dispozițiile actului normativ în executarea căruia au fost emise.
Astfel cum rezultă din cuprinsul Legii nr. 10/2001 și s-a stabilit în doctrină și jurisprudență, calificarea ca fiind o „preluare abuzivă” a unui imobil, în sensul existenței sau nu a unui „titlu valabil”, este atributul exclusiv al instanțelor de judecată învestite să soluționeze acțiuni intentate în baza Legii nr. 10/2001.
În raport cu cele expuse mai sus, Curtea va admite recursul, și, în urma casării sentinței, va admite excepția invocată și va constata ca fiind nelegale dispozițiile atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de W.R. și R.A.S. împotriva sentinței civile nr. 39/CA din 20 februarie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și pe fond, admite excepția de nelegalitate a prevederilor Cap. II pct. 1.4 lit. b) alin. ultim din H.G. nr. 498/2003, formulată de reclamanți.
Constată că dispozițiile sus-menționate sunt nelegale.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 octombrie 2006.