Eligibility for ethnic persecution reparations under Law No. 189/2000 based on 1940 forced relocation
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the county pension house, thereby upholding the lower court's decision that annulled the administrative decision refusing benefits and ordered the issuance of a new decision granting the claimant the status of beneficiary under Law No. 189/2000 for the period from November 19, 1940, to March 6, 1945. The dispute centered on whether the claimant and her family were persecuted on ethnic grounds when they fled from Brașov to Târgu Mureș in 1940, a factual determination required to qualify for reparation benefits under the aforementioned law. The appellate court found that the first-instance court correctly established the existence of ethnic persecution based on witness testimony and documentary evidence, rejecting the pension house's argument that the family's relocation was unrelated to such persecution.
Legislator headnote
AI generatedEligibility for ethnic persecution reparations under Law No. 189/2000 based on 1940 forced relocation: Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut din probele administrate în cauză, că reclamanta, împreună cu întreaga familie, s-a refugiat, din motive etnice, în anul 1940, din localitatea Brașov, la Târgu Mureș.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ, reclamanta H.A. a solicitat anularea hotărârii nr. 1487 din 23 decembrie 2004, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Hunedoara și acordarea calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în luna septembrie 1940, familia sa a fost nevoită să se refugieze din Brașov, în Târgu Mureș, unde tatăl său s-a angajat la depoul de locomotive.
Prin sentința civilă nr. 32 din 3 februarie 2006, Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamanta H.A. și a anulat hotărârea nr. 1487 din 23 decembrie 2004, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Hunedoara. A obligat pârâta să emită o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a prevederilor Legii nr. 189/2000, pentru perioada 19 noiembrie 1940 - 6 martie 1945.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut din probele administrate în cauză, că reclamanta, împreună cu întreaga familie, s-a refugiat, din motive etnice, în anul 1940, din localitatea Brașov, la Târgu Mureș.
Împotriva sentinței sus menționate a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Hunedoara care a motivat, în esență, că încadrarea tatălui reclamantei la M.A.U. Târgu Mureș nu a fost determinată de exercitarea asupra familiei acestuia a unor persecuții pe criterii etnice.
Recursul este nefondat.
Instanța de fond a reținut în mod corect, din declarațiile martorilor, coroborate cu actele depuse la dosar, că reclamanta, împreună cu familia acesteia, s-a refugiat, în toamna anului 1940, din Brașov, în Târgu Mureș, din motive etnice.
În consecință, reclamanta a făcut dovada persecuției etnice care o îndreptățește la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, situație în care recursul declarat în cauză este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Hunedoara împotriva sentinței civile nr. 32 din 3 februarie 2006 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 octombrie 2006.