Compensatory benefits start date under Law 189/2000: res judicata exception inapplicable to revised administrative decision

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Cluj nr. 13627 din 27 noiembrie 2002, reclamanta I.L.A. a solicitat modificarea hotărârii nr. 1979 din 28 august 2002 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, Comisia pentru Soluționarea Contestațiilor la Legea nr. 189/2000, în ceea ce privește data de acordare a drepturilor compensatorii prevăzute de Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat următoarele:

- prin cererea înregistrată sub nr. 54018 din 20 martie 2001, a solicitat pârâtei să-i fie recunoscută calitatea de beneficiară a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, întrucât, în anul 1940, minoră fiind, a fost nevoită să se refugieze împreună cu părinții și frații săi, din localitatea de domiciliu – Cluj, aflată sub ocupația armatei maghiare, în afara zonei de ocupație, respectiv, în municipiul București;

- prin hotărârea nr. 1015 din 27 aprilie 2002, pârâta a respins cererea pe motivul că petenta nu se află în nici una din situațiile prevăzute la art. 1 din Legea nr. 189/2000;

- la data de 24 mai 2002, ulterior apariției H.G. nr. 127/2002, a solicitat pârâtei, prin cererea înregistrată sub nr. 31784, revizuirea hotărârii inițiale, în sensul recunoașterii calității de beneficiară a drepturilor arătate;

- pârâta, prin hotărârea nr. 1976 din 28 august 2002 a admis cererea și a acordat drepturile cuvenite pentru perioada de refugiu de 4 ani și 5 luni, începând cu data de 1 iunie 2002, în loc de 1 aprilie 2001, în raport cu data primei cereri adresată pârâtei;

- potrivit legii, drepturile compensatorii se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii și cum prima cerere a fost depusă la data de 20 martie 2001, acordarea drepturilor trebuie să se facă începând cu data de 1 aprilie 2001, iar nu cu data de 1 iunie 2002, cum greșit a stabilit pârâta.

Prin încheierea nr. 5617/C/2002 din 12 decembrie 2002, Tribunalul Cluj a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Cluj, reținând că, în cauză, sunt aplicabile normele speciale de competență prevăzute de Legea nr. 189/2000.

Considerându-se învestită cu soluționarea cauzei în primă instanță, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 128 din 11 februarie 2003, a admis acțiunea reclamantei și a modificat hotărârea emisă de pârâtă, în sensul că acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000 se va face începând cu data de 1 aprilie 2001.

Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta a depus prima cerere privind stabilirea calității de beneficiară a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, la data de 20 martie 2001, iar art. 5 din Normele de aplicare a O.G. nr. 105/1999, aprobate prin H.G. nr. 127/2002, prevede că în cazul cererilor aprobate de comisia constituită în cadrul Casei Județene de Pensii, drepturile se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii.

Prin motivele de recurs formulate în scris, recurenta a arătat următoarele:

- prima cerere formulată de reclamantă la data de 20 martie 2001, privind recunoașterea calității de beneficiară a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, a fost respinsă de Direcția Generală de Muncă și Solidaritate Socială a județului Cluj (competentă la acea dată, cu soluționarea cererii), cu motivarea că petenta nu se încadrează în situațiile prevăzute de actul normativ invocat, hotărârea de respingere fiind confirmată și de sentința civilă nr. 310/2001 a Curții de Apel Cluj, rămasă irevocabilă;

- ulterior apariției H.G. nr. 127/2002, reclamanta a depus la Casa Județeană de Pensii Cluj, cererea înregistrată sub nr. 31784 din 24 mai 2002, prin care solicită acordarea drepturilor, începând cu data depunerii cererii anterioare;

- Casa Județeană de Pensii Cluj, prin hotărârea nr. 1979 din 28 august 2002, a acordat reclamantei drepturile cuvenite în baza Legii nr. 189/2000, începând cu data de întâi a lunii următoare, depunerii celei de a doua cereri, respectiv, cu 1 iunie 2002, în considerentul că pentru perioada 1 aprilie 2001- 1 iunie 2002 există autoritatea de lucru judecat, dată de sentința nr. 310/2001 a Curții de Apel Cluj, actul administrativ individual atacat nefiind anulat de instanța de contencios administrativ;

- la pronunțarea sentinței nr. 128/2003, instanța a judecat fondul cauzei, nesocotind existența unui act administrativ individual, respectiv hotărârea nr. 1015/2001 a Direcției Generale de Muncă și Solidaritate Socială, care încă nu a fost anulat.

Examinând sentința atacată în raport cu criticile formulate, cu probele administrate și cu dispozițiile legale incidente cauzei, această instanță constată că recursul nu este fondat, după cum se va arăta în continuare.

Excepția autorității de lucru judecat invocată de recurentă nu este admisibilă, neexistând identitate de obiect și de cauză între litigiul de față și litigiul soluționat prin sentința civilă nr. 310 din 19 septembrie 2001.

Astfel, cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. 5324/2001, în care instanța de fond a pronunțat sentința civilă nr. 310 din 19 septembrie 2001, se referă la acțiunea formulată de reclamantă pentru anularea hotărârii nr. 1015 din 27 aprilie 2001 prin care pârâta a refuzat să-i recunoască calitatea de beneficiară a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Prin acțiunea ce face obiectul prezentului litigiu, reclamanta a solicitat modificarea hotărârii nr. 1979 din 28 august 2002 emisă de pârâtă, doar în ceea ce privește data de acordare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.

Susținerea recurentei, cum că actul administrativ individual emis de pârâtă la data de 27 aprilie 2001, ar fi încă în vigoare, existând în legătură cu acesta autoritatea de lucru judecat pentru perioada 1 aprilie 2001 – 1 iunie 2002, nu poate fi primită, întrucât prin cea de-a doua hotărâre, emisă la data de 28 august 2002, la cererea reclamantei, s-a procedat în fapt la revizuirea primei hotărâri, în conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 189/2000, emițându-se o nouă hotărâre.

Din reglementarea art. 10 al Legii nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că revizuirea hotărârii prin care a fost soluționată contestația, se poate face atât la cererea petentului, cât și din inițiativa organului administrativ emitent.

În legătură cu cele două sentințe ale instanței de fond, nu există identitate de cauză, întrucât atât la data emiterii de către pârâtă a primei hotărâri (nr. 1015 din 27 aprilie 2001), cât și la data pronunțării sentinței nr. 310 din 19 septembrie 2001, era în vigoare textul art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, în forma sa inițială care se referă la „persoana strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu”.

Ulterior, în anul 2002, prin H.G. nr. 127/2002, a fost explicat înțelesul noțiunii de „persoană strămutată”, iar prin Legea nr. 849/2002 a fost modificat art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, în sensul că de drepturile compensatorii prevăzute de lege beneficiază și persoana care a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.

Revizuindu-și prima hotărâre, pârâta trebuia să stabilească data de acordare a drepturilor compensatorii în raport cu data cererii inițiale a reclamantei, respectiv data de 20 martie 2001, așa cum în mod corect a stabilit instanța de fond care a acordat beneficiul acestor drepturi începând cu luna următoare depunerii cererii inițiale.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat în cauză va fi respins, iar sentința instanței de fond va fi menținută ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 128 din 11 februarie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 iunie 2003.