Execution objection barred from modifying final judgment’s substantive liability and legal basis for reparations payment

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele,

Prin contestația la executare formulată în baza art. 399, art. 400 alin. (2) și art. 401 alin. (1) C. proc. civ., Ministerul Finanțelor Publice a solicitat lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării dispozitivului deciziei civile nr. 75 din 18 aprilie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Brașov.

In motivarea contestației s-a arătat că prin dispozitivul deciziei s-a stabilit acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent de către Ministerul Finanțelor Publice în condițiile art. 36 și urm. din Legea 10/2001, în cuantum de 5.710.119.119 lei, în timp ce în considerente s-a reținut că stabilirea cuantumului final al despăgubirilor ce se vor acorda este atributul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor conform Legii 247/2005.

În motivarea contestației s-a mai arătat că din moment ce în considerente s-a reținut că Ministerul Finanțelor Publice justifică existența calității procesuale pasive pentru opozabilitate, nu trebuie înțeles dispozitivul deciziei în sensul acordării despăgubirilor bănești de către acesta, cu atât mai mult cu cât Legea 10/2001 cu modificările ulterioare nu cuprinde dispoziții în baza cărora Ministerul Finanțelor Publice poate fi obligat la plata despăgubirilor bănești. Dispozitivul trebuie lămurit, în sensul acordării măsurilor reparatorii prin echivalent prin titluri de despăgubire, care potrivit Legii 247/2005 se stabilesc de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Curtea de Apel Brașov, prin decizia civilă nr. 219 Ap din 25 octombrie 2006 a respins contestația la executare reținând că, în speță, deși se invocă temeiul unei contestații la titlu, în realitate se încearcă corectarea dispozitivului unui titlu executoriu, contestatorul vizând modificarea raportului juridic stabilit prin hotărâre, în sensul înlăturării Ministerului Finanțelor Publice din cadrul acestui raport.

Instanța a constatat și faptul că împotriva deciziei contestate s-a promovat recurs, pe parcursul soluționării căruia se va reanaliza fondul raporturilor juridice reținute.

Într-adevăr, în considerentele deciziei se arată că stabilirea cuantumului despăgubirilor se face de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor conform art. 26 alin. (1) și (2) din Legea 10/2001 modificată, însă plata efectivă a acestor despăgubiri a rămas tot în sarcina Ministerului Finanțelor Publice, existând posibilitatea convertirii titlurilor de valoare nominală emise de Ministerul Finanțelor Publice în titluri de despăgubiri conform H.G. 1095/2005.

Împotriva deciziei a declarat recurs contestatorul Ministerul Finanțelor Publice învederând că instanța de fond a reținut greșit că prezenta contestație la titlu vizează fondul litigiului. Recurenta apreciază înțelesul, întinderea și aplicabilitatea titlului executoriu în sensul acordării măsurilor reparatorii prin echivalent în titluri de despăgubire, care potrivit dispozițiilor Legii 247/2005 se stabilesc de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, Ministerul Finanțelor Publice neputând fi obligat la plata de despăgubiri bănești întrucât Legea 10/2001, republicată, nu prevede dispoziții în acest sens.

Deși recurenta nu a indicat expres temeiul de drept al recursului, criticile formulate se pot încadra în pct. 9 al art. 304 C. proc. civ.

Recursul este nefondat pentru motivele ce succed.

Contestația la titlu este destinată să expliciteze dispozitivul hotărârii ce urmează a fi valorificat pentru a se putea proceda la executarea silită. Ea nu este și nu poate fi considerată un mijloc procedural destinat a anula sau modifica însuși titlul executoriu, o atare finalitate putându-se realiza doar prin intermediul căilor legale de atac. Cu alte cuvinte, instanța competentă a soluționa contestația nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei și care sunt de natură să repună în discuție o hotărâre judecătorească definitivă sau irevocabilă. O soluție contrară ar împieta în mod grav principiul autorității de lucru judecat, ceea ce est inadmisibil.

În speță, nu este vorba de o veritabilă interpretare a titlului executoriu, ci, așa cum corect a apreciat instanța de fond, de modificarea dispozitivului hotărârii, in sensul înlăturării Ministerului Finanțelor Publice din raportul juridic dedus judecății.

Având în vedere considerentele expuse, recursul se va respinge ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DISPUNE

Respinge ca nefondat recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.F.P. Brașov împotriva deciziei nr. 219 AP din 25 octombrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 13 aprilie 2007.