Pension annulment vacated and claim upheld as new refugee-decree rule permits revision.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) admitted the appeal, quashed the lower court's decision of 21 May 2002 that had rejected the revision request, admitted the revision, annulled the initial judgment of 13 December 2001, and upheld the claimant's action—annulling the contested decision of 10 July 2001 and ordering the pension authority to issue a new ruling granting rights under art. 1 lit. c) of Law No. 189/2000 for the period 20 December 1940–6 March 1945, with effect from 1 April 2001. The dispute concerned a claim for compensation as an ethnically persecuted person who had fled from the Horthy regime's occupation of Transylvania. The decisive legal basis was the newly enacted provisions of H.G. No. 12/2002, which explicitly assimilate a refugee situation with that of a person "displaced to another locality" under the implementing norms of O.G. No. 105/1999; this new regulation satisfied the conditions for revision under art. 322 pct. 5 of the Civil Procedure Code, contrary to the lower court's interpretation.
Legislator headnote
AI generatedart. 322 pct. 5 C. proc. civ, art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, art. 312 C. proc. civ; Pension annulment vacated and claim upheld as new refugee-decree rule permits revision: Normele pentru aplicarea prevederilor O.G. nr. 105/1999, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, pentru motive etnice, în art. 2 prevede că prin persoană care a fost strămutată în altă localitate se înțelege și persoana care s-a refugiat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 562 din 13 decembrie 2001, a respins ca nefondată, acțiunea formulată de G.V. împotriva Casei Județene de Pensii Maramureș, prin care solicită anularea hotărârii prin care i s-a respins cererea pentru acordarea drepturilor prevăzute de O.G. nr. 105/1999 ,aprobată prin Legea nr. 189/2000.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că reclamanta a fost persecutată de regimul hortyst, instaurat temporar, pe o parte din teritoriul românesc, dar că situația de refugiat în care s-a aflat reclamanta nu se regăsește în nici una din situațiile limitativ prevăzute de art. 1 din lege.
Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 171 din 21 mai 2002, a respins cererea de revizuire, reținând că dispozițiile H.G. nr. 12/2002, care asimilează situația de refugiat, cu cea de persoană strămutată, nu întrunesc cerințele art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, revizuienta și a solicitat admiterea lui, casarea hotărârii, admiterea cererii de revizuire și anularea sentinței nr. 562 din 13 decembrie 2001 a Curții de Apel Cluj, admiterea acțiunii, anularea hotărârii nr. 2754 din 10 iulie 2001 a Direcției de Muncă și Solidaritate Socială Maramureș și obligarea pârâtei să-i emită o nouă decizie, prin care să-i acorde drepturile prevăzute în art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, modificată, pentru perioada 20 decembrie 1940 – 6 martie 19435, cât a fost refugiată, cu începere de la 1 aprilie 2001.
S-a arătat că și altor persoane aflate în situație identică, li s-au recunoscut drepturile solicitate, în care sens s-au depus acte.
Recursul este fondat.
Din probele dosarului, cu acte și martori, rezultă că reclamanta, în urma ocupării Ardealului, de regimul hortyst, a fost nevoită să-și părăsească domiciliul și s-a stabilit în Arad, în perioada 20 decembrie 1940 – 6 martie 1945.
Normele pentru aplicarea prevederilor O.G. nr. 105/1999, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, pentru motive etnice, în art. 2 prevede că prin persoană care a fost strămutată în altă localitate se înțelege și persoana care s-a refugiat.
Față de actul nou arătat, se impunea ca cererea de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., să fie admisă.
În consecință, în baza art. 312 C. proc. civ., se va admite recursul și se va casa sentința nr. 171 din 21 mai 2002 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ.
Se va admite cererea de revizuire și se va anula sentința nr. 562 din 13 decembrie 2001 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ.
În fond, se va admite acțiunea și se va anula hotărârea nr. 2754 din 10 iulie 2001 a Direcției de Muncă și Solidaritate Socială Maramureș, prin care s-a respins cererea de acordare către reclamantă, a calității de persecutat din motive etnice.
Pârâta va fi obligată să emită reclamantei o nouă decizie prin care să-i acorde drepturile prevăzute în art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, modificată, pentru perioada 20 decembrie 1940 – 6 martie 1945, cu începere de la 1 aprilie 2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de G.V., împotriva sentinței civile nr. 171 din 21 mai 2002 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ.
Casează sentința atacată.
Admite cererea de revizuire.
Anulează sentința nr. 562 din 13 decembrie 2001 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ.
Admite acțiunea.
Anulează hotărârea nr. 2754 din 10 iulie 2001 a Direcției de Muncă și Solidaritate Socială Maramureș.
Obligă pârâta să emită reclamantei o nouă decizie, prin care să-i acorde drepturile prevăzute în art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, modificată, pentru perioada 20 decembrie 1940 –6 martie 1945, cu începere de la 1 aprilie 2001.
Pronunțată în ședinț[ publică, astăzi 24 ianuarie 2003.