Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 239/2003 AI generated

Interpretation of cumulative conditions for credit cooperative reauthorization: independent violation of overdue obligations triggers refusal despite positive net assets.

Case Number Decizia nr. 239/2003
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of a credit cooperative, upholding the Bank of National Administration Council's decision to reject the cooperative's prior authorization for reorganization. The dispute concerned the refusal to grant the reorganization aviz because the cooperative failed to fully honor its due obligations, specifically over $6.2 million in unpaid state budget debts outstanding as of February 2001, which were paid only months later. The appellate court ruled that the appeal was unfounded because the cooperative erroneously interpreted Article 250(2) of Emergency Government Order No. 97/2000 to require the simultaneous breach of both statutory conditions (unpaid obligations and negative net assets) to justify refusal; instead, the court held that the conditions are cumulative in the sense that they must be satisfied over the same period, meaning the failure to meet even one condition—namely, the non-payment of due obligations—was sufficient to lawfully deny the authorization.

Legislator headnote

AI generated

art. 250 alin. (2) din O.U.G. nr. 97/2000, art. 250 din O.U.G. nr. 97/2000, art. 3041 C. proc. civ; Interpretation of cumulative conditions for credit cooperative reauthorization: independent violation of overdue obligations triggers refusal despite positive net assets: În opinia recurentei, Banca Națională a României. era în drept să ia hotărârea respectivă, doar în cazul în care aceasta s-ar fi aflat concomitent în cele două situații prevăzute de art. 250 din O.U.G.nr. 97/2000.

Keywords

AI generated
unpaid debt cooperative bank payment order negative decision creditworthiness state obligation

Cited Legislation

AI generated
art. 250 alin. (2) din O.U.G. nr. 97/2000
Recurenta a contestat această hotărâre la Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, însă contestația a fost respinsă prin hotărârea atacată, pe motivul că aceasta nu a respectat prevederile art. 250 alin. (2) din O.U.G. nr. 97/2000.
art. 250 din O.U.G. nr. 97/2000
Recurenta a contestat această hotărâre la Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, însă contestația a fost respinsă prin hotărârea atacată, pe motivul că aceasta nu a respectat prevederile art. 250 alin.
art. 3041 C. proc. civ
Verificând cauza în funcție de recursul formulat, cât și potrivit art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin recursul declarat, Cooperativa de Credit D. Abrud, județul Alba, în contradictoriu cu Banca Națională a României, a solicitat anularea hotărârii Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României nr. 132 din 22 iunie 2001, prin care s-au respins ca neîntemeiate, contestările formulate de aceasta împotriva hotărârii Băncii Naționale a României nr. 8 din 7 mai 2001.

În motivarea cererii, recurenta a susținut că a solicitat Băncii Naționale a României, acordarea avizului prealabil de reorganizare în cadrul rețelei Cooperatiste de Credit C.R., cerere ce a fost respinsă prin hotărârea nr. 8 din 7 mai 2001 a Băncii Naționale a României, pe motivul că organizația s-a aflat în situația de a nu-și fi onorat integral obligațiile scadente.

Recurenta a contestat această hotărâre la Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, însă contestația a fost respinsă prin hotărârea atacată, pe motivul că aceasta nu a respectat prevederile art. 250 alin. (2) din O.U.G. nr. 97/2000.

Această hotărâre o consideră nelegală, întrucât art. 250 alin. (2) din O.U.G. nr. 97/2000, prevede că „pe parcursul întregului proces de autorizare, fiecare organizație a cooperației de credit trebuie să nu se afle în situația de a nu-și fi onorat integral obligațiile scadente și să nu înregistreze un nivel negativ al activului net”.

Cerințele alin. (2) ale art. 250 din O.U.G. nr. 97/2000, nu sunt îndeplinite, deoarece cooperativa nu a înregistrat un nivel negativ al activului net și prin urmare, nu pot fi reținute susținerile Băncii Naționale a României, cu privire la nerespectarea prevederilor legale și că pârâta era în drept să ia hotărârea respectivă, doar în cazul în care organizația cooperatistă s-ar fi aflat concomitent în cele două situații prevăzute de art. 250 din O.U.G. nr. 97/2000.

Verificând cauza în funcție de recursul formulat, cât și potrivit art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente.

Prin contestațiile formulate de recurentă se arată că obligațiile scadente neonorate la data de 28 februarie 2001, în sumă de 6 milioane lei, reprezentând datorii față de bugetul statului, au fost achitate în perioada 20 aprilie 2001 – 16 mai 2001.

Se mai arată că neefectuarea la termen a unor plăți către bugetul statului s-a datorat politicii adoptate de conducerea cooperativei, de dezvoltare și cultivare a imaginii cooperației, prin onorarea a cât mai multor cereri de împrumut și restituirea promptă a c/val depozitelor constituite și dobânzilor aferente.

Din verificările efectuate la sediul cooperativei, de inspectorii Băncii Naționale a României, a rezultat că la 28 februarie 2001, cooperativa de credit înregistra obligații scadente neonorate, în sumă totală de 6,2 milioane lei, reprezentând datorii către bugetul de stat, aferente perioadei 25 iulie 2000 – 25 februarie 2001, care au fost achitate ulterior primului control efectuate de Banca Națională a României

Mai rezultă că și la 30 aprilie 2001, cooperativa de credit înregistra obligații scadente neonorate, în sumă de 3,8 milioane lei, reprezentând datorii față de bugetul statului și care au fost achitate abia la 16 mai 2001. În fapt, cooperativa de credit nu a fost în măsură să-și onoreze obligațiile de plată la scadență.

În opinia recurentei, Banca Națională a României. era în drept să ia hotărârea respectivă, doar în cazul în care aceasta s-ar fi aflat concomitent în cele două situații prevăzute de art. 250 din O.U.G.nr. 97/2000.

Această motivare nu este întemeiată, întrucât recurenta face o interpretare greșită a termenilor „cumulativ și concomitent”.

Legiuitorul a stabilit cele două condiții obligatorii, în mod expres, astfel:

Art. 250: „pe parcursul întregului proces de autorizare, fiecare organizație de credit trebuie să nu se afle în situația de a nu își fi onorat integral obligațiile scadente și să nu înregistreze un nivel negativ al activului net”.

În situația în care una din condiții nu este îndeplinită, se respinge cererea de acordare a avizului prealabil, termenul cumulativ având înțelesul de îndeplinire pe aceeași perioadă de timp a celor două condiții și nu numai a uneia dintre ele, așa cum greșit susține recurenta.

Aceste considerente au fost avute în vedere de Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, în respingerea contestațiilor.

Așadar, hotărârea atacată este legală și temeinică, iar recursul, nefondat, urmează a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Cooperativa de Credit D. Abrud, județul Alba, împotriva hotărârii nr. 132 din 22 iunie 2001 a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, ca nefondat.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 24 ianuarie 2003.