Pension authority's refusal annulled; refugee status benefits upheld on appeal as unfounded
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe court dismissed the appeal as unfounded and upheld the trial judgment, which had annulled the pension authority's decision and ordered it to issue a new decision recognizing the claimant's status as a beneficiary under Law No. 189/2000 for the specified periods (30 June 1940 – 1 September 1941 and 23 March 1944 – 6 March 1945), thereby confirming the claimant's entitlement and the trial court's ruling. The dispute concerned an administrative challenge to the pension authority's refusal to grant refugee status benefits under Law No. 189/2000, which implements Government Ordinance No. 105/1999; the authority argued that the claimant had failed to prove her refugee status with official documents. The court upheld the trial court's finding, based on official records (school matriculation record and an extract from a family table of refugee teachers and professors) corroborated by witness testimony, that the claimant and her family were evacuated and relocated to Romania in 1940, satisfying the legal requirement of persecution for ethnic reasons and relocation under Article 1 of the Ordinance, as expanded by Article 2 of the implementing rules (H.G. No. 127/2000) to include refugees; under Article 312 of the Civil Procedure Code, the appeal was rejected as unfounded.
Legislator headnote
AI generatedart. 312 C. proc. civ; Pension authority's refusal annulled; refugee status benefits upheld on appeal as unfounded: 189/2000 for the specified periods (30 June 1940 – 1 September 1941 and 23 March 1944 – 6 March 1945), thereby confirming the claimant's entitlement and the trial court's ruling. The dispute concerned an administrative challenge to the pension authority's refusal to grant refugee status benefits under Law No. 189/2000, which implements Government Ordinance No. 105/1999; the authority argued that the claimant had failed to prove her refugee status with official documents. The court upheld the trial court's finding, based on official records (school matriculation record and an extract from a family table of refugee teachers and professors) corroborated by witness testimony, that the claimant and her family were evacuated and relocated to Romania in 1940, satisfying the legal requirement of persecution for ethnic reasons and relocation under Article 1 of the Ordinance, as expanded by Article 2 of the implementing rules (H.G. No. 127/2000) to include refugees; under Article 312 of the Civil Procedure Code, the appeal was rejected as unfounded.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedUsed as the procedural basis to dismiss the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
M.O., în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Suceava, a solicitat anularea deciziei nr. R/941 din 31 iulie 2002, emisă de pârâtă și obligarea ei la emiterea unei noi decizii, prin care să se constate că beneficiază de dispozițiile Legii nr. 189/2000, pe perioada 30 iunie 1940 – 1 septembrie 1941 și 23 martie 1944 – 6 martie 1945, ca persoană refugiată.
Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 5 din 22 ianuarie 2003, a admis acțiunea.
Considerând hotărârea netemeinică și nelegală, pârâta a declarat recurs, susținând că se impune admiterea lui, casarea hotărârii și în fond, respingerea acțiunii, întrucât martora nu a făcut dovada cu acte oficiale că se află în aceiași situație, de refugiată.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice; după cum urmează lit. c) a fost strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Prin Normele de aplicare a ordonanței, aprobată prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.
Din foaia matricolă emisă de Gimnaziul de fete Elena Matei Basarab din Râmnicu Sărat, rezultă că în anul școlar 1944 - 1945, reclamanta a fost eleva acestei unități de învățământ. Din copia extras după tabloul de familii a învățătorilor și profesorilor, refugiați din județele Bălți și Soroca, din anul 1940, rezultă că părinții acesteia, împreună cu cei patru copii, au fost refugiați.
Coroborate probele cu acte, cu declarația martorei T.A., care a arătat că o cunoaște pe reclamantă din copilărie și că la 29 iunie 1940. împreună cu familia. a fost evacuată și strămutată în România, instanța în mod temeinic și legal a admis acțiunea, a anulat decizia emisă de pârâtă și a obligat-o să emită o nouă decizie reclamantei, prin care să-i recunoască calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000, pentru perioadele 30 iunie 1940 – 1 septembrie 1941 și 23 martie 1944 – 6 martie 1945.
În consecință, recursul se privește nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Suceava, împotriva sentinței civile nr. 5 din 22 ianuarie 2003 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 iunie 2003.