Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 9673/2006 AI generated

Damages for property degradation during unlawful state possession and limits of offsetting maintenance costs under Law No. 10/2001

Case Number Decizia nr. 9673/2006
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Romania admitted the appeal, reversing the Court of Appeal's decision to uphold the first-instance ruling where the plaintiff owners prevailed; the court ordered the defendant companies to pay 5,704,300,000 lei in damages for the partial demolition and degradation of the property, while dismissing the defendants' reconventional claim for compensation for consolidation works. The dispute concerned the compensation for damage to an immovable property that had been expropriated without payment and subsequently abused by statutory entities for over fifty years, with the core issue being whether the defendant's minimal maintenance efforts justified a deduction from the proven structural damages or if the plaintiffs were entitled to full reparation under expropriation laws. Relying on the principles of reparation in Law No. 10/2001 and the conclusive technical expert opinion that established the property's diminished value due to unauthorized destructions, the Court determined that the defendants' liability for the abominable acts of dismantling and partial demolition could not be offset by the cost of basic maintenance, thereby restoring the first-instance judgment which correctly quantified the loss based on the evidentiary record.

Legislator headnote

AI generated

art. 10 din Legea nr. 10/2001, art. 312 C. proc. civ, art. 304 pct. 9 rap. la art. 312 C. proc. civ; Damages for property degradation during unlawful state possession and limits of offsetting maintenance costs under Law No. 10/2001: The dispute concerned the compensation for damage to an immovable property that had been expropriated without payment and subsequently abused by statutory entities for over fifty years, with the core issue being whether the defendant's minimal maintenance efforts justified a deduction from the proven structural damages or if the plaintiffs were entitled to full reparation under expropriation laws. Relying on the principles of reparation in Law No. 10/2001 and the conclusive technical expert opinion that established the property's diminished value due to unauthorized destructions, the Court determined that the defendants' liability for the abominable acts of dismantling and partial demolition could not be offset by the cost of basic maintenance, thereby restoring the first-instance judgment which correctly quantified the loss based on the evidentiary record.

Keywords

AI generated
expropriated property deduction for property maintenance costs civil liability damages immovable property demolition order partial claim

Cited Legislation

AI generated
art. 10 din Legea nr. 10/2001
SA la plata unor despăgubiri în cuantum de 6 miliarde lei pentru descompletarea și demolarea parțială a imobilului în cauză, conform art. 10 din Legea nr. 10/2001.
art. 312 C. proc. civ
la art. 312 C. proc. civ.
art. 304 pct. 9 rap. la art. 312 C. proc. civ
Legal basis for admitting the appeal on the merits and modifying the lower court's decision to order the payment of damages and dismiss the counterclaim.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 304 pct. 9 rap. la art. 312 C. proc. civ.

Legal basis for admitting the appeal on the merits and modifying the lower court's decision to order the payment of damages and dismiss the counterclaim.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, la data de 17 aprilie 2003 reclamanții D.O., P.O., D.M., D.A.M., D.O.E., D.F., D.A.E. și D.G. au chemat în judecată pârâții SC C. SA și SC C.L. SA solicitând restituirea în natură a imobilului proprietatea lor denumit hotel D., fost hotel L. Reclamanții au mai cerut și obligarea pârâtei SC C. SA la plata unor despăgubiri în cuantum de 6 miliarde lei pentru descompletarea și demolarea parțială a imobilului în cauză, conform art. 10 din Legea nr. 10/2001.

În motivarea acțiunii s-a arătat că imobilul a fost proprietatea autorilor reclamanților, rechiziționat în temeiul Legii nr. 439/1945 iar pârâții, deși notificați în vederea restituirii în natură a bunului, nu au răspuns solicitărilor. În decursul timpului pârâții au efectuat lucrări de descompletări și demolări parțiale ale bunului, de natură să îi prejudicieze pe reclamanți.

Pârâta SC C. SA a formulat cerere reconvențională solicitând obligarea reclamanților la plata sumei de 583.256.527 lei din care 557.159.233 lei reprezintă contravaloarea lucrărilor de consolidare la imobil iar 26.097.294 lei costul proiectului acestor lucrări.

Prin încheierea din 12 ianuarie 2004 s-a luat act de renunțarea reclamanților la judecata primului capăt de cerere și s-a dispus în consecință scoaterea din cauză a pârâtei SC C.L. SA.

Examinând probatoriile administrate, Tribunalul București, secția a III-a civilă, prin sentința nr. 860 din 7 octombrie 2004 a respins excepția lipsei calității procesuale active ca neîntemeiată și a admis acțiunea reclamanților, dispunând obligarea pârâtei SC C. SA la plata unor despăgubiri în cuantum de 5.704.300.000 lei către aceștia. Cererea reconvențională formulată de pârâtă a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut în esență că posesia imobilului a fost restituită reclamanților, însă, așa cum a stabilit și expertiza tehnică efectuată, valoarea pagubelor suferite de aceștia este în cuantum de 5.704.300.000 lei, ca urmare a efectuării unor lucrări de descompletare și demolare a clădirii.

În ceea ce privește pretențiile pârâtei s-a reținut din expertiza tehnică efectuată că nu s-au efectuat lucrări de consolidare a imobilului care să fi profitat reclamanților.

Prin decizia civilă nr. 624 din 15 aprilie 2005 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, s-a admis apelul formulat de pârâta SC C. SA, s-a anulat sentința și s-a reținut cauza pentru evocarea fondului, reținându-se că instanța nu s-a pronunțat în condiții procedurale asupra cererii reconvenționale.

Reanalizând fondul, aceeași instanță a pronunțat decizia civilă nr. 1651 din 16 decembrie 2005, prin care a respins ca nefondată cererea principală formulată de reclamanți și a admis cererea reconvențională, dispunând obligarea reclamanților la plata sumei de 583.256.527 lei cu titlu de despăgubiri.

Pentru a pronunța această sentință, Curtea de apel a reținut că imobilul în litigiu a fost restituit reclamanților iar lucrările de construcție și consolidare efectuate de pârâtă au fost necesare și utile, astfel încât în patrimoniul reclamanților nu s-a produs nici un prejudiciu.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții criticând-o în sensul prevederilor art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. și susținând că în mod greșit a fost respinsă acțiunea principală și admisă cererea reconvențională. S-a arătat că imobilul a fost preluat abuziv și folosit timp de zeci de ani de către pârâtă, care a produs pagubele stabilite în mod neîndoielnic prin expertiza tehnică efectuată în fața instanței de fond.

În ceea ce privește cererea reconvențională s-a arătat că ea a fost greșit admisă, în condițiile în care probatoriile au atestat că pârâta a fost cea care a adus degradări imobilului iar lucrările de consolidare au constat practic în distrugeri și descompletări.

Pârâta SC C. SA a formulat întâmpinare, solicitând respingerea ca nefondat a recursului și păstrarea dispozițiilor deciziei atacate, care este în întregime legală și temeinică

Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că recursul este întemeiat în sensul considerațiilor ce succed.

Evocând fondul fără o analiză coroborată a probatoriilor, Curtea de apel a schimbat în mod nejustificat sentința tribunalului, care a fost criticabilă numai sub aspect strict procedural.

Din actele și lucrările dosarului rezultă în mod cert că imobilul proprietatea reclamanților a fost rechiziționat fără plată și apoi trecut abuziv în proprietatea statutului, fiind folosit în mod abuziv timp de peste 50 de ani de către persoane juridice care nu puteau să-și întemeieze posesia pe vreun temei de drept. În aceste condiții, a dispune obligarea reclamanților la despăgubiri constituie o soluție nu numai contrară principiilor vizând reparațiile, cuprinse în Legea nr. 10/2001 și în întreaga reglementare a materiei ci și o rezolvare profund inechitabilă a litigiului.

Expertiza tehnică efectuată în fața instanței de fond și ale cărei concluzii au fost în mod nejustificat înlăturate de către curtea de apel a stabilit în mod cert că prin lucrări de descompletare, demolări parțiale și distrugeri ale imobilului reclamanții au suferit o pagubă evaluată la momentul respectiv la 5.704.300.000 lei, ceea ce a și condus la o diminuare importantă a valorii bunului. Pe de altă parte, lucrările minime de întreținere efectuate de către pârâtă pe parcursul stăpânirii și utilizării bunului nu pot fi opuse reclamanților, care au fost deposedați fără nici un temei.

Se constată în consecință că soluția instanței de fond de admitere a cererii principale și de respingere a acțiunii reconvenționale este cea corectă și în acord cu probatoriile.

Așa fiind, Înalta Curte va admite recursul în condițiile art. 304 pct. 9 rap. la art. 312 C. proc. civ. și va modifica decizia în sensul admiterii acțiunii principale și obligării pârâtei la plata despăgubirilor, urmând să fie respinsă ca neîntemeiată cererea reconvențională.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanții D.O., D.M., D.A.M., D.O.E., P.O., D.A.E., D.G. și D.F. împotriva deciziei nr. 1651 din 16 decembrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă.

Modifică decizia atacată în sensul că admite acțiunea principală formulată de reclamanți și obligă pe pârâta SC C. SA la 5.704.300.000 lei despăgubiri către aceștia și respinge ca nefondată cererea reconvențională formulată de pârâta SC C. SA.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 24 noiembrie 2006.