Appeal rejected for failure to exhaust mandatory prior administrative procedure; pension claim barred by procedural default.
Legislator summary
AI generatedThe court rejected the appeal as unfounded, thereby upholding the first-instance ruling that had dismissed the claimant's action for failure to satisfy the mandatory prior administrative procedure under Article 5 of Law No. 29/1990. The claimant had sued the regional social solidarity authority, seeking an order compelling it to issue administrative responses to his 1995 and 1999 letters and to grant an old-age pension under Law No. 3/1997, plus material and moral damages. The decisive legal basis was that the claimant failed to prove he had addressed the administrative authority within the statutory time limits before filing suit, as required by Article 5 of Law No. 29/1990; accordingly, the appeal was rejected under Articles 304 and 304¹ of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 5 din Legea nr. 29/1990; Appeal rejected for failure to exhaust mandatory prior administrative procedure; pension claim barred by procedural default: Examinând cauza, în raport cu susținerile invocate și cu prevederile art. 304 și 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 5 iunie 2001, reclamantul B.I. a chemat în judecată Direcția pentru Dialog, Familie și Solidaritate Socială a județului Constanța, solicitând obligarea pârâtei la întocmirea și înmânarea în instanță a actelor administrative legale, ca răspuns la scrisorile expediate la 12 decembrie 1995 și 17 aprilie 1999, precum și actului privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă, în temeiul Legii nr. 3/1997, cu daune materiale și morale.
Prin sentința civilă nr. 134 din 5 iunie 2001, Curtea de Apel Constanța, secția de contencios administrativ, a respins acțiunea, pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 5 din Legea nr. 29/1990.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamantul nu a efectuat pentru nici una dintre pretențiile sale, procedura administrativă prealabilă, obligatorie potrivit legii.
Împotriva sentinței a declarat recurs, reclamantul B.I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, reclamantul a susținut că s-a adresat pârâtei, pentru a obține răspunsurile solicitate, cum și însăși Curtea de Apel Constanța a cerut relații, pentru soluționarea dosarului nr. 2143/1999, astfel încât nu se poate susține că nu ar fi parcurs procedura prealabilă obligatorie.
Examinând cauza, în raport cu susținerile invocate și cu prevederile art. 304 și 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, instanța de fond a reținut în mod corect că nu s-a făcut dovada îndeplinirii cerințelor prevăzute de art. 5 din Legea nr. 29/1990, din actele depuse la dosar nerezultând că reclamantul, anterior sesizării curții de apel, s-a adresat autorității pârâte, în termenele prevăzute de dispozițiile sus menționate.
În raport cu cele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de B.I. împotriva sentinței civile nr. 134/CA din 5 iunie 2001 a Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 iunie 2006.