Benefits for forced relocation victims: timeliness of administrative challenge under 30-day statutory deadline
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the appeal, thereby upholding the lower court's decision in favor of the pension authority. The plaintiff, who was born during the forced relocation of his parents, had challenged a decision denying his entitlement to benefits under Law No. 189/2000, but the appellate court had previously dismissed the claim as time-barred. Relying on Article 7(4) of Law No. 189/2000, the court determined that the action was filed in violation of the mandatory 30-day deadline for administrative challenges, which began running from the notification of the initial decision in 2004, whereas the lawsuit was only filed in October 2005.
Legislator headnote
AI generatedart. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000; Benefits for forced relocation victims: timeliness of administrative challenge under 30-day statutory deadline: În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000, împotriva hotărârii pronunțate de comisia constituită pentru aplicarea acestei legi, persoana interesată poate face contestație la curtea de apel, în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii, potrivit legii contenciosului administrativ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 13 octombrie 2005, reclamantul P.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Ialomița, anularea hotărârii nr. 1458 din 15 ianuarie 2004 și acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, fiind născut în perioada în care părinții săi au fost strămutați.
Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2060 din 8 decembrie 2005, a admis excepția tardivității introducerii acțiunii invocată de pârâtă și, în consecință, a respins acțiunea reclamantului, reținând că a fost depășit termenul prevăzut de art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamantul P.G.
Recurentul a susținut că instanța de fond a reținut greșit că acțiunea a fost formulată tardiv, solicitând, totodată, stabilirea calității de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000.
Recursul este nefondat.
În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000, împotriva hotărârii pronunțate de comisia constituită pentru aplicarea acestei legi, persoana interesată poate face contestație la curtea de apel, în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii, potrivit legii contenciosului administrativ.
În speță, curtea de apel a reținut corect că acțiunea a fost tardiv introdusă, față de împrejurarea că hotărârea nr. 1458 din 15 ianuarie 2004, emisă de pârâtă, i-a fost comunicată reclamantului, în cursul anului 2004, cum, de altfel, acesta a și recunoscut în fața instanței, iar contestația a fost introdusă la 13 octombrie 2005, cu depășirea termenului prevăzut de textul sus-menționat.
Față de cele ce preced, recursul se privește ca nefondat și va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de P.G. împotriva sentinței civile nr. 2060 din 8 decembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 iunie 2006.