Scope of Law 189/2000 to children born during parental ethnic displacement
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appeal filed by the County Pensions House, thereby upholding the lower court’s decision to grant the claimant recognition as a beneficiary under Law No. 189/2000 and annulment of the administrative decision denying his rights. The dispute concerned whether a Romanian citizen born in February 1943 in a localities where his family had been forcibly displaced from Bulgaria in September 1940 qualified for compensatory benefits provided for victims of ethnic persecution. The appellate court had ruled in favor of the claimant, finding that the compensatory nature of the law extended to children born during the period of displacement who suffered indirect consequences. The Supreme Court affirmed this view, holding that Article 1, point c) of Law No. 189/2000 does not distinguish between parents and children born before or during the period of ethnic persecution between September 6, 1940, and March 6, 1945, provided the traumatic consequences were borne by the family. The Court further rejected the administrative’s reliance on a Ministry of Justice circular, ruling that such an administrative act cannot modify or complete the substantive legal provisions of the statute.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000; Scope of Law 189/2000 to children born during parental ethnic displacement: Potrivit dispozițiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile acordate prin acest act normativ, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate în România, începând cu 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții etnice, fiind strămutată, refugiată sau expulzată în altă localitate.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Constanța, la data de 19 decembrie 2005, reclamantul P.G. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Tulcea, anularea hotărârii nr. 5221 din 31 octombrie 2005, emisă de pârâtă și recunoașterea calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 26/CA din 12 ianuarie 2006, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a recunoscut reclamantului, drepturile solicitate.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că familia reclamantului a fost strămutată, în septembrie 1940, din Bulgaria, în România, stabilindu-se în centrul Cerna unde, la data de 1 februarie 1943, s-a născut reclamantul.
În raport cu această situație și constatând caracterul compensator al drepturilor acordate prin Legea nr. 189/2000, instanța a conchis că beneficiază de prevederile acestui act normativ, atât cetățenii români care au suferit în mod direct de pe urma persecuțiilor etnice, cât și copii născuți în această perioadă, asupra cărora consecințele refugiului s-au răsfrânt în mod indirect.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Tulcea, criticând-o pentru greșita aplicarea dispozițiilor legale și susținând că acestea nu includ, printre beneficiarii Legii nr. 189/2000, copii născuți în perioada strămutării părinților.
În sprijinul acestei susțineri, recurenta a invocat adresa Ministerului Justiției nr. 72712 din 12 august 2005, potrivit căreia dispozițiile Legii nr. 189/2000 se aplică numai celor născuți sau concepuți, anterior datei strămutării părinților, acesta nefiind și cazul reclamantului.
Recursul este nefondat și urmează a fi respins.
Potrivit dispozițiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile acordate prin acest act normativ, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate în România, începând cu 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții etnice, fiind strămutată, refugiată sau expulzată în altă localitate.
Textele legale au avut în vedere persecuția din motive etnice la care au fost supuse unele persoane de cetățenie română, fără a face distincție între părinți și copiii născuți înainte sau în perioada strămutării, atâta vreme, cât consecințele traumatizante ale acestei experiențe au fost suportate de toți membrii familiei, iar scopul legii constă în acordarea unor drepturi compensatorii.
Așa fiind, instanța de fond a apreciat judicios ca fiind îndeplinite în cauză cerințele Legii nr. 189/2000.
Curtea va respinge, de asemenea, apărarea recurentei privind interpretarea dată dispozițiilor art. 1 lit. c) din lege, prin adresa Ministerului Justiției mai sus menționată, întrucât acest act administrativ, prin natura sa, nu poate avea drept consecință, modificarea sau completarea legii în baza căreia a fost emis.
Față de considerentele expuse și constatând că, potrivit art. 304 și 3041 C. proc. civ., nu există, motive de casare sau modificare a hotărârii pronunțate de instanța de fond, Curtea va respinge prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Tulcea împotriva sentinței civile nr. 26/CA din 12 ianuarie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 iunie 2006.