Pension denial annulled, benefits awarded to Transnistria deportee after appeal rejected as unfounded.
Legislator summary
AI generatedThe Romanian High Court of Cassation and Justice dismissed the pension authority's appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's ruling in favor of the claimant, who prevailed. The court affirmed the appellate decision that annulled the pension house's denial and recognized the claimant as entitled to benefits under Law No. 189/2000 for the period April 1943–September 1945, with payment calculated from her application date of 6 October 2004. The dispute involved an administrative challenge to the pension authority's refusal to grant rights as a victim of ethnic deportation to Transnistria (Bug) during World War II. The decisive legal basis was the finding that notarized declarations constituted sufficient proof that the claimant was forced to change residence from Romania to Transnistria for ethnic reasons, qualifying her as an ethnically persecuted person under the regimes established between 6 September 1940 and 6 March 1945, as defined by Law No. 189/2000. The court applied Article 312 of the Civil Procedure Code to reject the appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 312 C. proc. civ; Pension denial annulled, benefits awarded to Transnistria deportee after appeal rejected as unfounded: Față de considerentele mai sus expuse, recursul declarat se vădește nefondat și urmează a fi respins, în temeiul art. 312 C. proc. civ., menținându-se sentința criticată.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiune în contencios administrativ, reclamanta B.E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Botoșani, anularea hotărârii nr. 1658 din 25 februarie 2005 și să se constate că este beneficiara drepturilor recunoscute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada cât a fost deportată, împreună cu familia în Transnistria, începând cu primăvara anului 1942, până în toamna anului 1944.
În cauză a formulat cerere de intervenție în interesul reclamantei, Partida Rromilor Social Democrată din România.
Prin sentința nr. 282 din 7 septembrie 2005, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta B.E. și cererea de intervenție formulată de Partida Rromilor Social Democrată din România și a anulat hotărârea nr. 1658 din 25 februarie 2005, emisă de Casa Județeană de Pensii Botoșani.
A stabilit că reclamanta este beneficiară a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada aprilie 1943 - septembrie 1945, care se vor calcula începând cu data formulării cererii, la 6 octombrie 2004.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că declarațiile autentificate depuse la dosar fac dovada că reclamanta a fost obligată să își schimbe domiciliul din România, în Transnistria (Bug), din motive etnice, împreună cu familia.
Împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Botoșani, care a motivat, în esență, că nici reclamanta și nici martorii nu au putut să dovedească în nici un fel faptul că au fost persoane deportate din motive etnice, în perioada stabilită de legiuitor, în raionul Transnistria.
Recursul este nefondat.
Se reține că declarațiile autentificate depuse la dosar fac dovada că reclamanta a fost obligată să își schimbe domiciliul din România, în Transnistria (Bug), din motive etnice, împreună cu familia.
În mod întemeiat a reținut instanța de fond că reclamanta are calitatea de persoană persecutată din motive etnice, de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940 și până la 6 martie 1945.
Față de considerentele mai sus expuse, recursul declarat se vădește nefondat și urmează a fi respins, în temeiul art. 312 C. proc. civ., menținându-se sentința criticată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Botoșani împotriva sentinței civile nr. 282 din 7 septembrie 2005 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 aprilie 2006.