Exclusivity of electoral challenge jurisdiction over civil claims for judicial misconduct in election logistics
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by a municipal political organization, thereby upholding the Court of Appeal's civil decision that the underlying lawsuit was inadmissible. The dispute concerned a challenge to the integrity of the random draw conducted by a tribunal vice-president for appointing presiding officers and deputies of polling stations during national parliamentary elections, with the plaintiff seeking sanctions against the judicial officer for alleged procedural non-compliance. The court determined that the action was inadmissible because Law No. 373/2004 establishes a closed legal framework where complaints regarding the formation and composition of electoral boards must be filed exclusively via an objection process before the electoral bureau of the constituency or the Central Electoral Bureau, not through a civil court; furthermore, the law provides no basis for judicial sanctions against individuals responsible for the random draw. Consequently, the lower court correctly rejected the claim on grounds of inadmissibility, as the matter fell under the exclusive competence of electoral authorities, and the defendant's absence at the hearing did not constitute procedural prejudice.
Legislator headnote
AI generatedart. 37 alin. (2) din Legea nr. 373/2004, art. 112 C. proc. civ, art. 28 C. proc. pen, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 105 alin. (2) C. proc. civ; Exclusivity of electoral challenge jurisdiction over civil claims for judicial misconduct in election logistics: , în limita criticilor formulate, care fac posibilă încadrarea în art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se constată că nu este întemeiat.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 5 din 19 ianuarie 2005, Curtea de Apel Iași a respins acțiunea formulată de P.R.M., organizația municipală Pașcani, în contradictoriu cu T.R.D.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că acțiunea este inadmisibilă, deoarece Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului stabilește cadrul juridic general pentru organizarea și desfășurarea alegerilor, competențe, răspunderi, dreptul de contestație cu privire la modul de formare și componența birourilor electorale, precum și autoritatea competentă să le soluționeze. Hotărârea pronunțată de biroul electoral de circumscripție, în temeiul art. 41 alin. (2) din lege, este definitivă, iar prin lege nu este dată în competența curților de apel sau a altor instanțe judecătorești soluționarea acțiunilor cu obiectul arătat în cererea formulată de reclamant.
Legea nu prevede dreptul persoanei nemulțumite de a formula acțiune în justiție pentru sancționarea președintelui tribunalului sau a magistratului desemnat de acesta, pentru modul în care s-a făcut tragerea la sorți conform art. 37 alin. (2) din Legea nr. 373/2004.
Reține instanța de fond, că aspectele relevate de reclamant în cererea de chemare în judecată sunt de competența biroului electoral de circumscripție, care le soluționează printr-o hotărâre ce nu este supusă controlului judiciar și că pricina fiind soluționată pe excepția inadmisibilității, nu se mai analizează celelalte excepții invocate, privind calitatea procesuală activă și nulitatea cererii de chemare în judecată pentru neîndeplinirea condițiilor cerute de art. 112 C. proc. civ.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs P.P.R.M., organizația municipală Pașcani.
Recurentul, invocând art. 299-316 C. proc. civ., expune situația care a determinat chemarea în judecată a pârâtului și susține că instanța care a pronunțat hotărârea atacată avea competența să soluționeze acțiunea, în raport de prevederile art. 28 C. proc. pen., care în alin. (4), stabilește competența curții de apel de a judeca în primă instanță infracțiunile săvârșite de judecătorii de la tribunale și judecătorii.
Se mai susține, că excepția nu a fost pusă în discuția părților, pentru că pârâtul nu a fost prezent în instanță la termenul la care s-a soluționat procesul, iar dacă excepția a fost admisă, curtea de apel era obligată să decline competența în favoarea instanței competente sau a organului cu activitate jurisdicțională competent potrivit legii.
Analizând recursul, în limita criticilor formulate, care fac posibilă încadrarea în art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se constată că nu este întemeiat.
În declarația de recurs se susține că instanța trebuia să soluționeze acțiunea, în raport cu prevederile art. 28 C. proc. pen., susținere care nu este întemeiată, pentru că, în prezenta cauză, curtea de apel nu a fost învestită cu soluționarea unui proces penal.
Recurentul-reclamant a formulat, la data de 3 ianuarie 2005, acțiunea întemeiată numai pe dispozițiile art. 37 alin. (2) din Legea nr. 373/2004, prin care a cerut „sancționarea vicepreședintelui Tribunalului Iași”, deoarece tragerea la sorți pentru alegerile Camerei Deputaților și Senatului nu a fost făcută cu respectarea textului invocat, iar instanța de fond a analizat cererea în raport cu acest obiect.
Or, așa cum corect s-a reținut prin hotărârea atacată, art. 37 alin. (2) din Legea nr. 373/2004 stabilește doar modul în care trebuiau desemnați președinții și locțiitorii birourilor electorale ale secțiilor de votare.
Conform art. 41 alin. (1) din lege, modul de formare și componența birourilor și oficiilor electorale au putut fi contestate în termen de 48 ore de la expirarea termenului de constituire sau completare a acestora, iar dreptul la contestație aparținea partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care au participat la alegeri, precum și candidaților independenți. Competența soluționării contestațiilor aparținea biroului electoral de circumscripție, Biroului Electoral Central sau, după caz, Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Potrivit textului citat, verificarea modului în care s-a făcut tragerea la sorți pentru desemnarea președinților și locțiitorilor birourilor electorale ale secțiilor de votare s-a putut realiza numai pe calea contestației.
De aceea, susținerea recurentului că instanța era datorare să trimită cauza instanței competente sau organului cu activitate jurisdicțională competent potrivit legii, nu este întemeiată.
Prin hotărârea atacată s-a reținut că acțiunea este inadmisibilă, deoarece aspectele evidențiate de reclamant puteau fi invocate pe calea contestației și intrau în competența exclusivă a biroului electoral de circumscripție.
De altfel, prin acțiune, reclamantul a cerut ca pârâtul să fie sancționat conform art. 37 alin. (2) din lege, fără alte precizări privind sancțiunea care, în opinia sa, trebuia aplicată.
Legea nr. 373/2004 nu cuprinde însă prevederi privind răspunderea persoanei care a făcut tragerea la sorți, pentru modul în care s-a realizat această operațiune.
Neîntemeiată este și susținerea că excepția nu a fost pusă în discuția părților.
Potrivit consemnărilor din încheierea de dezbateri, la termenul din 19 ianuarie 2005, excepțiile inadmisibilității și necompetenței au fost puse în discuție, iar reclamantul, prezent în instanță prin reprezentant, a pus concluzii. Pârâtul a lipsit la acest termen, însă nu sunt incidente prevederile art. 105 alin. (2) C. proc. civ., deoarece, prin invocarea excepțiilor în lipsa pârâtului legal citat, nu s-a pricinuit reclamantului vreo vătămare.
Pentru considerentele expuse, recursul declarat de reclamant va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul P.P.R.M., organizația municipală Pașcani împotriva sentinței civile nr. 5 din 19 ianuarie 2005 a Curții de Apel Iași.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 ianuarie 2006.