Time-barred compensation claim under Law No. 189/2000: strict 30-day filing deadline for administrative decisions
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal, upholding the Court of Appeal's dismissal of the action for being filed out of time. The dispute concerned a claim for recognition as a beneficiary of compensation under Law No. 189/2000 for the period 1940–1945, challenging a decision by the County Pensions House. The court determined that the claim was time-barred because the suit was filed on June 10, 2003, against a decision communicated on March 24, 2003, exceeding the strict 30-day deadline mandated by Article 7(4) of Law No. 189/2000 and Law No. 29/1990; the court rejected the argument that the lack of legal knowledge excused the procedural delay.
Legislator headnote
AI generatedart.7 alin. (4) din Legea nr.189/2000; Time-barred compensation claim under Law No. 189/2000: strict 30-day filing deadline for administrative decisions: În conformitate cu dispozițiile art.7 alin. (4) din Legea nr.189/2000 împotriva hotărârii emisă de Comisia constituită la nivelul Casei Județene de Pensii pentru stabilirea și acordarea drepturilor prevăzute de art. 1 din același act normativ se poate face contestație la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii potrivit legii contenciosului administrativ.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la 10 iunie 2003, reclamantul P.V.F. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Cluj solicitând anularea hotărârii emise de aceasta cu nr.8148 din 5 martie 2003 și obligarea pârâtei să-i recunoască calitatea de beneficiar al dispozițiilor Legii nr.189/2000 pentru perioada 1940 – 1945.
În motivarea cererii sale, reclamantul a susținut că în octombrie 1940, tatăl său, funcționar la Spitalul de Stat din Zalău a fost înlăturat din funcție de autoritățile maghiare, pierzând astfel și locuința din incinta Spitalului cu toate avantajele (încălzire, lumină, hrană). Din 1940 până în 1949, tatăl său nu a mai putut obține un serviciu având un grav handicap locomotor, situație în care întreaga familie a avut de suferit.
Prin sentința civilă nr.799 din 3 iulie 2003, Curtea de Apel Cluj a respins acțiunea ca fiind tardivă, reținând că față de data comunicării hotărârii nr.8148/2003 sesizarea instanței la 10 iunie 2003 s-a făcut cu depășirea termenului de 30 de zile prevăzut de Legea nr.29/1990.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamantul care a susținut în esență că neavând cunoștințe juridice nu a cunoscut unde anume trebuie să înregistreze contestația împotriva hotărârii Casei Județene de Pensii Cluj. Cu toate acestea în sensul dispozițiilor Legii nr.29/1990 s-a adresat în termen de 30 de zile însăși autorității emitente iar după primirea răspunsului din partea acesteia a sesizat instanța competentă în termen legal.
Pe fondul pricinii, recurentul a reiterat motivele din acțiune susținând că se considera nedreptățit să beneficieze de prevederile Legii nr.189/2000.
Recursul nu este fondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
În conformitate cu dispozițiile art.7 alin. (4) din Legea nr.189/2000 împotriva hotărârii emisă de Comisia constituită la nivelul Casei Județene de Pensii pentru stabilirea și acordarea drepturilor prevăzute de art. 1 din același act normativ se poate face contestație la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii potrivit legii contenciosului administrativ.
Astfel fiind, cum hotărârea nr.8148 din 5 martie 2003 a Casei Județene de Pensii Cluj a fost comunicată reclamantului recurent la 24 martie 2003, sesizarea instanței de contencios la 10 iunie 2003 în mod corect a fost apreciată ca fiind tardivă.
Necunoașterea dispozițiilor legale invocate de recurent nu poate constitui o cauză de înlăturare a sancțiunilor prevăzute pentru încălcarea acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de P.V.F. împotriva sentinței civile nr.799 din 3 iulie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 ianuarie 2004.