Appeal for revision of pension denial judgment dismissed
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court (High Court of Cassation and Justice) dismissed the appellant's appeal, leaving the lower court’s judgment refusing the motion for revision in force. The case involved an administrative dispute where a pension applicant sought the revision of an appellate decision that had rejected his action to annul administrative decisions denying his age-limit pension entitlement. The decisive legal basis was Article 322 of the Code of Civil Procedure, which strictly limits grounds for revision to specific enumerated scenarios; the court held that the applicant failed to properly invoke a valid ground, as the alleged "new documents" were issued after the final judgment and did not meet the statutory requirements for newly discovered evidence, and errors in the dispositive clause could not be remedied via revision.
Legislator headnote
AI generatedart. 322 C. proc. civ, art. 322 alin. (1) C. proc. civ, art. 322 pct. 5 C. proc. civ, art. 281 C. proc. civ; Appeal for revision of pension denial judgment dismissed: Conform prevederilor art. 322 alin. (1) C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere numai pentru una din situațiile – motivele prevăzute la cele 8 puncte ale art. 322 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, la 1 iulie 2002, revizuientul V.F. a solicitat revizuirea sentinței nr. 275 din 5 mai 2001, pronunțată în dosarul nr. 379/A/2001, sentință prin care i-a fost respinsă acțiunea formulată pentru anularea hotărârii nr. 1206/2001, ce fusese pronunțată de Comisia de Contestații din cadrul Direcției de Muncă și Solidaritate Socială Gorj și a deciziei nr. 117397/2000 a Oficiului de Pensii, prin care s-a respins înscrierea la pensie pentru limită de vârstă.
În cererea de revizuire formulată, revizuientul a susținut că nu i s-a comunicat sentința nr. 275/2001 și că a fost în eroare cu privire la instanța la care trebuia să depună calea de atac. A mai susținut că instanța nu a interpretat corect H.G. nr. 307/1992, H.G. nr. 267/1990 și H.G. nr. 1223/1990.
Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, prin sentința nr. 366 din 26 noiemnbrie 2002, pronunțată în dosarul cauzei cu nr. 875/A/2002, a respins cererea de revizuire.
Pentru a pronunța această soluție, instanța sesizată a constatat că cererea de revizuire nu cuprinde motive din cele prevăzute de art. 322 C. proc. civ.
Împotriva sentinței nr. 366/2002 a declarat recurs revizuientul V.F., susținând că soluția este nelegală, în sensul că a precizat motivele de revizuire ca fiind cele din art. 322 pct. 2, 5 și 8 C. proc. civ. și că pe de altă parte, dispozitivul sentinței nr. 366/2002 nu se referă la sentința nr. 275/2001, ci la decizia nr. 257/2001.
Recursul este nefondat.
Conform prevederilor art. 322 alin. (1) C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere numai pentru una din situațiile – motivele prevăzute la cele 8 puncte ale art. 322 C. proc. civ.
Invocarea generică a dispozițiilor art. 322 C. proc. civ. sau numai pretinse argumente, fără precizarea unuia din aceste 8 motive, conduce la respingerea cererii.
Astfel, pentru motivul prevăzut de art. 322 pct.C. proc. civ., prin „lucru cerut” trebuie să se înțeleagă numai cererile care au fixat cadrul juridic al litigiului, au determinat limitele acestuia și au stabilit obiectul pricinii supuse judecății. Sub acest aspect, instanța sesizată cu cererea de revizuire a constatat că în sentința nr. 275 din 7 mai 2001 s-a pronunțat asupra a ceea ce s-a cerut și nu s-a omis ori nu s-a acordat mai mult.
Analiza motivului prevăzut de art. 322 pct. 5, invocat în recurs de revizuient, actele noi de care se prevalează revizuientul, adresele nr. 2303 din 9 ianuarie 2002 și nr. 4505 din 27 martie 2002, nu sunt înscrisuri noi care să îndeplinească cerințele textului de lege menționat.
Textul art. 322 pct. 5 C. proc. civ., se referă exclusiv la producerea unor înscrisuri ce existau la momentul primei judecăți și pe care instanța nu le-a putut avea în vedere dintr-o cauză mai presus de voința părții sau care au fost reținute de partea adversă cu rea credință, ori cele două acte sunt emise după pronunțarea sentinței nr. 275/2001 și reprezintă răspunsuri la sesizările făcute de revizuient, care nu pot determina o altă soluție.
Deși invoca motivul 8 de revizuire că nu s-a avut în vedere de instanță, acesta nu a fost trecut în cererea de revizuire, dar de reținut este că revizuientul a fost prezent la dezbaterile în fond.
Critica soluției se mai referă la o eroare din dispozitiv ce se referă la numărul sentinței, care este nefondată, eroarea urmând a fi remediată pe calea prevăzută de art. 281 C. proc. civ., nu pe calea recursului.
În raport cu considerentele expuse, Curtea reține că sentința nr. 366/2002 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, este legală și pe cale de consecință, urmează a se respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de V.F., împotriva sentinței nr. 366 din 26 noiembrie 2002 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 iunie 2003.