Validity of electricity bills and veteran exemption from radio-TV taxes following signature of meter replacement receipt
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the plaintiff's appeal as unfounded, thereby upholding the lower courts' decisions that partially granted the action to annul radio and television fees for 2003 while denying claims to annul 2002 electricity invoices, compel service, or waive late payment penalties. The dispute involved a war veteran challenging electricity bills from 2002 as reflecting data from a defective meter, while the 2003 bills were successfully challenged because the plaintiff was statutorily exempt from radio and television taxes. The court rejected the plaintiff's argument of a faulty meter, relying on the plaintiff's signature on the installation receipt confirming the recorded consumption at the time the old meter was replaced, and affirmed that no late payment penalties were actually invoiced, rendering that claim moot. The decisive legal basis included Article 15 of Law No. 244/1994 regarding veteran tax exemptions and the evidentiary weight of the signed installation document, which negated the allegation of equipment defect regarding the 2002 billing period.
Legislator headnote
AI generatedart. 15 din Legea nr. 244/1994, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Validity of electricity bills and veteran exemption from radio-TV taxes following signature of meter replacement receipt: Examinând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate, probelor administrate, Curtea constată că acesta este nefondat, respingându-l ca atare conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 11778 din 19 octombrie 2004 pronunțată în dosarul nr. 6137 al Tribunalului București, secția comercială, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul S.C. împotriva SC E.M.S. SA București și în consecință s-a dispus anularea taxelor de radio TV cuprinse în cele 3 facturi emise în cursul anului 2003.
Totodată, s-au respins capetele de cerere privind anularea facturilor emise în anul 2002 precum și cele privind obligarea pârâtei la furnizarea curentului electric și scutirea de plata penalităților de întârziere.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență că, reclamantul în considerarea calității sale de veteran de război este scutit, conform art. 15 din Legea nr. 244/1994 de la plata taxelor de radioteleviziune motiv pentru care pârâta nu a facturat contravaloarea acestor servicii până în anul 2003.
Prin urmare, facturile emise în anul 2003 de pârâtă pentru încasarea taxei radio TV au fost nelegal întocmite urmând a fi anulate.
Referitor însă la anularea facturilor emise în anul 2002 pentru încasarea contravalorii energiei electrice, tribunalul a reținut că la data de 27 mai 2002, pârâta, conform obligațiilor sale contractuale a înlocuit contorul electric, a menționat pe actul întocmit în acest sens consumul înregistrat până la acea dată. Acest înscris a fost semnat de reclamant, fără obiecțiuni, astfel încât susținerea reclamantului, în sensul că acest aparat a fost defect, este nefondată.
De asemenea, au fost respinse ca nefondate și cererea reclamantului de obligare a pârâtei la furnizarea energiei electrice în condițiile în care reclamantul nu a mai achitat contravaloarea energiei electrice din anul 2002.
În privința cererii reclamantului de scutire de la plata penalităților de întârziere, instanța de fond a reținut că aceasta este lipsită de obiect întrucât nu rezultă din facturile în litigiu că pârâta a facturat și penalități.
Apelul declarat de reclamant împotriva acestei hotărâri a fost respins, ca nefondat, prin decizia comercială nr. 689 din 20 septembrie 2005 pronunțată în dosarul nr. 383/2005 al Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, instanța de control judiciar însușindu-și motivarea tribunalului.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul criticând-o ca fiind nelegală și pronunțată de instanță prin interpretarea greșită a probelor administrate.
Astfel, după expunerea stării de fapt, recurentul invocă faptul că, contrar celor reținute de instanță, nu datorează contravaloarea energiei electrice facturate de pârâtă. Dat fiind faptul că pârâta nu și-a îndeplinit obligația înlocuirii contorului la împlinirea perioadei de 10 ani de utilizare, acesta a indicat un consum exagerat. Dovada în acest sens o constituie faptul că pârâta a procedat la anularea facturii nr. 989987345, tocmai în considerarea faptului că aceasta cuprinde date nereale. Cu toate acestea facturile întocmite în anul 2002, pe baza consumului înregistrat de vechiul contor conțin date eronate impunându-se anularea lor.
Examinând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate, probelor administrate, Curtea constată că acesta este nefondat, respingându-l ca atare conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
Criticile formulate de recurent în privința consumului nereal rezultat din facturile emise de pârâtă, sunt neîntemeiate, astfel cum au reținut ambele instanțe, deoarece odată cu înlocuirea vechiului contor electric, a fost întocmit bonul de mișcare nr. 0398127, care consemna și consumul înregistrat. Acest act a fost semnat și de recurent, situație în care susținerile recurentului în sensul că aparatul de înregistrare a consumului de energie electrică a fost defect, nu poate fi primită.
Pe cale de consecință, reținând că recursul este nefondat, acesta a fost respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul S.C., împotriva deciziei comerciale nr. 689 din 29 septembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 iunie 2006.