Legality of management allowance for municipal secretary and liability for failure to appeal prior annulment of tax recovery order
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the Directorate of Public Finance, confirming the lower court's decision to annul the administrative order retaining the sum of 35,349,858 lei plus penalties from the plaintiff. The dispute arose from the tax authority's imposition of a debt on the Mayor after he failed to file a recourse against a prior court judgment that had annulled a directive to recover a management allowance granted to the city secretary; the authorities argued the Mayor was liable for the loss resulting from this procedural omission. The Court held that the appeal was unfounded because the management allowance was lawfully granted under Article 83 of Law No. 215/2001 and Article 8(1) of Law No. 154/1998, which recognize the position of city secretary as a public management function entitled to such benefits, rejecting the tax authority's erroneous reliance on provisions applicable only to non-management officials coordinating specific projects.
Legislator headnote
AI generatedart. 83 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, art. 8 alin. (1) din Legea nr. 154/1998; Legality of management allowance for municipal secretary and liability for failure to appeal prior annulment of tax recovery order: Potrivit art. 83 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, secretarul de primărie este funcționar public de conducere, dreptul acestuia de a primi indemnizație de conducere având la bază prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 154/1998, și nu pe cele ale alin. (4), care se referă la alte persoane, respectiv la acei funcționari care nu au o funcție publică de conducere, dar coordonează programe sau proiecte, așa cum a reținut Curtea de Apel Craiova.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Curții de Apel Craiova, reclamantul C.I. a chemat în judecată Direcția Generală a Finanțelor Publice Mehedinți, pentru ca instanța să dispună anularea deciziei emisă de pârâtă, prin care i s-a reținut suma de 35.349.858 lei și penalități de întârziere.
În motivarea cererii a arătat faptul că i s-a imputat suma reclamată, pentru faptul că nu a formulat recurs împotriva unei sentințe, fapt care nu intra în atribuțiile sale (neavând nici cunoștințe juridice) și fără să i se poată reține vreo culpă.
Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 312 din 7 iulie 2005, a admis acțiunea formulată, motivat de faptul că nu se poate reține vinovăția reclamantului, pentru faptul imputat, astfel încât reclamantul nu poate răspunde pentru paguba înregistrată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, Direcția Generală a Finanțelor Publice Mehedinți, susținând, în esență, că, în mod greșit instanța de fond a apreciat că primarul nu avea motive să declare recurs împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Mehedinți, întrucât practica instanțelor judecătorești a fost acea de a considera că secretarii de primării pot beneficia de indemnizații de conducere, invocând o notă a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
Recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin hotărârea Consiliului Local al orașului Vânju Mare nr. 37 din 25 octombrie 2001 s-a aprobat acordarea indemnizației de conducere, Secretarului orașului, iar prin dispoziția Primarului, nr. 72/2001, s-a acordat indemnizații de conducere de 45%, Secretarului A.A., avându-se în vedere și adresele nr. 9127 din 4 septembrie 2001 și nr. 9184 din 6 septembrie 2001 ale Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, care solicitase Prefecturii județului Mehedinți, să ia măsuri pentru acordarea indemnizației de conducere, secretarului.
Serviciul de Contabilitate și Audit Intern al Direcției Generale a Finanțelor Publice Mehedinți a considerat că indemnizația de conducere a fost acordată nelegal și a dispus Primarului C.I. să rețină suma de la cel care a încasat-o în mod nelegal. Ca urmare, a fost emisă dispoziția nr. 86 din 9 mai 2003, care, însă, a fost anulată de Tribunalul Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ. Apreciind că întrucât instanța a anulat dispoziția de reținere, Primarul C.I. nu mai avea temei legal pentru a dispune recuperarea sumei de la secretar.
În mod nelegal, organul de control a considerat că pentru a primi indemnizația de conducere în baza Legii nr. 154/1998, secretarul trebuie să conducă sau să coordoneze programe sau proiecte prevăzute în programul de activitate al instituției respective, pe perioada de derulare a acestora.
Potrivit art. 83 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, secretarul de primărie este funcționar public de conducere, dreptul acestuia de a primi indemnizație de conducere având la bază prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 154/1998, și nu pe cele ale alin. (4), care se referă la alte persoane, respectiv la acei funcționari care nu au o funcție publică de conducere, dar coordonează programe sau proiecte, așa cum a reținut Curtea de Apel Craiova.
Hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică, recursul declarat de pârâtă urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Mehedinți împotriva sentinței nr. 312 din 7 iulie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 ianuarie 2006.