Takeover-offer obligation upheld; appeal over CNVM sanctioning fine dismissed

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 29 octombrie 2004, reclamanta SC S.T. SA a solicitat anularea deciziei nr. 3693 din 29 septembrie 2004 și a Ordonanței nr. 398 din 2 august 2004, emise de C.N.V.M.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin actele întocmite de pârâtă, a fost sancționată nelegal cu amendă în cuantum de 1% din capitalul social vărsat, reținându-se că, în calitatea sa de acționar majoritar la SC P.M. SA, nu a respectat obligația prevăzută de art. 138 din O.U.G. nr. 28/2002, de a iniția și de a finaliza o ofertă publică de preluare pentru restul de acțiuni emise de această societate în termen de 12 luni, ulterior datei de 1 decembrie 2002.

Reclamanta a susținut că tranzacția de preluare a pachetului de acțiuni deținut de F.P.S. la SC P.M. SA, este exceptată de la aplicarea O.U.G. nr. 28/2002, conform art. 471 din Legea nr. 137/2002, întrucât contractul de vânzare-cumpărare s-a încheiat la 6 aprilie 1998, când societatea a fost supusă procesului de privatizare.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința civilă nr. 549 din 28 martie 2005, prin care a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

Hotărând astfel, instanța de fond a reținut că SC P.M. SA este o societate deschisă conform Instrucțiunilor C.N.V.M. nr. 9/1996 și din acest motiv, reclamantei îi sunt aplicabile dispozițiile art. 138 din O.U.G. nr. 28/2002, referitoare la obligația inițierii și finalizării unei oferte publice de preluare, în vederea închiderii unei societăți deținute public, în condițiile în care acționarul majoritar deține peste 90% din capitalul social al emitentului.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamanta, solicitând casarea hotărârii în baza art. 304 pct. 1 și 9 C. proc. civ., în sensul admiterii acțiunii în anulare.

Recurenta a susținut că instanța de fond nu a interpretat sistematic prevederile O.U.G. nr. 28/2002, deoarece nu a avut în vedere că, potrivit art. 134-135 din acest act normativ, persoanele care au dobândit poziția majoritară absolută, ca urmare a unei tranzacții exceptate, cum este cumpărarea de acțiuni în cadrul procesului de privatizare, nu sunt obligate să deruleze o ofertă publică de cumpărare pentru respectivele valori mobiliare.

Recurenta a criticat și calificarea dată SC P.M. SA, drept societate deschisă sau deținută public, motivând că acest statut nu a fost dobândit prin derularea programului de privatizare în masă, așa după cum rezultă din prevederile art. 21 din Legea nr. 55/1995.

În ultimul motiv de recurs, s-a arătat că judecătorul cauzei s-a pronunțat în alte două litigii, având aceleași părți și aceeași cauză, ceea ce nu conferă prezumția de echitate în soluționarea pricinii și din acest motiv, instanța avea obligația de a se abține să judece prezenta acțiune.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport și cu dispozițiile art. 304 și 3041 C. proc. civ., Curtea va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a interpretat corect prevederile O.U.G. nr. 28/2002, în raport cu circumstanțele concrete ale cauzei, astfel încât este neîntemeiat motivul de recurs invocat în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Nerespectarea de către recurentă a obligației prevăzută de art. 138 din O.U.G. nr. 28/2002, modificată și aprobată prin Legea nr. 525/2002, a fost corect constatată de instanța de fond, care a menținut actele administrative de sancționare întocmite de intimată.

Potrivit acestei dispoziții legale, recurenta avea obligația de a iniția și de a finaliza o ofertă publică de preluare pentru restul de acțiuni emise de SC P.M. SA, în termen de 12 luni, ulterior datei de 1 decembrie 2002.

Neîndeplinirea acestei obligații a fost constatată într-o primă ordonanță, la data de 30 ianuarie 2004, de către intimată, care a sancționat recurenta, cu avertisment și a acordat un termen suplimentar până la 15 februarie 2004.

Recurenta nu a contestat această primă sancțiune, aplicată pentru nerespectarea prevederilor art. 138 din O.U.G. nr. 28/2002 și susținerile din prezenta cauză privind exceptarea sa de la obligația efectuării ofertei publice de preluare în termenul indicat, sunt neîntemeiate.

Instanța de fond a dat o interpretare corectă acestei prevederi legale, care a reglementat retragerea obligatorie de pe piețele reglementate, ca obligație a oricărui acționar majoritar sau grup de persoane care deține peste 90% din drepturile de vot asupra unei societăți emitente.

Incidența acestei prevederi legale a fost judicios stabilită și față de împrejurarea că SC P.M. SA Mamaia este o societate deținută public.

Astfel, se reține că societatea s-a constituit prin preluarea unei părți din capitalul social al SC M. SA, având ca acționari F.P.S. și S.I.F. T. SA, a înscris în art. 1 din actul adițional la actele sale constitutive, că este o societate deschisă, conform Instrucțiunilor C.N.V.M. nr. 9/1996 și de la data înregistrării în baza de date a depus la C.N.V.M., raportări periodice în conformitate cu Regulamentul C.N.V.M. nr. 2/1996 privind informarea periodică și continuă realizată de emitenții de valori mobiliare.

De asemenea, societatea emitentă a solicitat eliberarea de certificate de înregistrare a valorilor mobiliare de la C.N.V.M., în urma majorărilor de capital social, acțiunile societății au fost introduse la tranzacționare pe piața Rasdaq, începând cu data de 23 iulie 1997, iar cu adresa înregistrată la C.N.V.M., sub nr. 22936 din 29 octombrie 2002, a fost depus, spre avizare, anunțul preliminar privind intenția societății recurente de a iniția o ofertă publică de preluare a SC P.M. SA, în conformitate cu prevederile art. 138 din O.U.G. nr. 28/2002.

Cu adresa nr. 22544 din 7 decembrie 2002, C.N.V.M. a comunicat că nu este necesară avizarea anunțului preliminar, întrucât oferta publică de preluare a SC P.M. SA intră sub incidența art. 138 din O.U.G. nr. 28/2002, iar recurenta nu a contestat calificarea societății emitente, ca societate deschisă și nici sfera de aplicare a reglementării invocate de intimată.

De altfel, actul normativ sus-menționat a prevăzut expres în art. 4 alin. (2), că sunt supuse dispozițiilor sale, și societățile comerciale care au dobândit statutul de societăți deținute public ca urmare a privatizării prin Programul de privatizare în masă, ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe piața Rasdaq sau B.V.B.

Motivul de casare invocat în baza art. 304 pct. 1 C. proc. civ., este, de asemenea, nefondat, întrucât recurenta nu a depus înscrisuri doveditoare pentru susținerile sale, iar în cazul existenței unei incompatibilități, avea posibilitatea să formuleze cerere de recuzare, cu atât mai mult, cu cât a fost prezentă la termenele acordate de instanța de fond și la judecarea pe fond a cauzei.

În consecință, nefiind motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunțate de instanța de fond, Curtea va respinge, ca nefondat, prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC S.T.SA București împotriva sentinței civile nr. 549 din 28 martie 2005 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 martie 2006.