Eligibility of children born during parental refuge for compensation under Law 189/2000 for ethnic persecution
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the respondent pension house, upholding the appellate court’s judgment which annulled the administrative decision and ordered the recognition of the appellant’s status as a beneficiary of Law No. 189/2000. The dispute concerned the denial of benefits to an individual born on March 28, 1944, in a location where his parents had taken refuge, raising the question of whether children born during their parents’ period of displacement were entitled to compensation for ethnic persecution. The court held that the legal framework, specifically Article 1(lit. c) of Ordinance No. 105/1999 as adopted by Law No. 189/2000 and Government Decree No. 127/2000, does not exclude children born during the refuge period; consequently, the lack of distinction between parents and children born in refuge justified applying the provisions of the law to the appellant.
Legislator headnote
AI generatedart. 3 din Legea nr. 189/2000; Eligibility of children born during parental refuge for compensation under Law 189/2000 for ethnic persecution: Potrivit dispozițiilor art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, adoptată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile conferite de acest act normativ persoanele de cetățenie română care, în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945, au avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul R.G. a solicitat anularea hotărârii nr. 1230 din 10 mai 2002, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Satu Mare și recunoașterea în favoarea lui a calității de beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivarea acțiunii a arătat că s-a născut în timpul refugiului părinților săi, iar Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, nu exceptează de sub beneficiul acestei legi pe cei născuți în refugiu.
Curtea de Apel Oradea, prin sentința nr. 38/CA/2003 – P din 13 ianuarie 2003, a admis acțiunea, a anulat actul administrativ atacat și a obligat pe pârâtă să recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că reclamantul s-a născut în perioada în care părinții săi s-au aflat în refugiu și a apreciat că și reclamantul are calitatea de refugiat, astfel că beneficiază de drepturile conferite de Legea nr. 189/2000.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen, pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, reiterând aspectele legate de situația de fapt ale pricinii și invocând greșita interpretare a dispozițiilor Legii nr. 189/2000 și ale H.G. nr. 127/2002.
Examinând sentința atacată, în raport cu criticile formulate, cu probele administrate și dispozițiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, adoptată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile conferite de acest act normativ persoanele de cetățenie română care, în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945, au avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu.
Prin H.G. nr. 127/2000, au fost asimilate persoanelor strămutate și cele refugiate.
Textele legale au avut în vedere persecuțiile din motive etnice la care au fost supuse unele persoane de cetățenie română, fără a face distincție între părinți și copiii născuți în perioada de refugiu. Nu există nici o rațiune pentru care copiilor născuți în timpul refugiului părinților să nu li se acorde drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999, soluția instanței de fond fiind echitabilă.
Cum reclamantul s-a născut la data de 28 martie 1944, în comuna Grănicești, județul Suceava, localitate în care se refugiaseră părinții săi, curtea de apel a apreciat în mod corect că acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 3 din Legea nr. 189/2000.
În consecință, față de cele ce preced, se constată că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, iar recursul fiind nefondat, se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Satu Mare împotriva sentinței nr. 39/CA/2003 - P din 13 ianuarie 2003 a Curții de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 iunie 2003.