Reparative claims under Law 10/2001: Validity of notification to local municipality when property holder is unknown.

Deliberând asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin notificarea înregistrată la executorul judecătoresc sub nr. 923/N din 7 august 2001, reclamantul B.Ș.D., în calitate de succesor după proprietara M.P. a solicitat Primăriei municipiului Pașcani, județul Iași, în temeiul Legii nr. 10/2001, acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, constând în despăgubiri bănești pentru imobilul din Pașcani, naționalizat și demolat, compus din construcție și teren. În legătură cu terenul a solicitat restituirea în natură, dacă acesta nu este ocupat.

Ca răspuns la notificare, primarul municipiului Pașcani a emis dispoziția nr. 33 din 27 martie 2002 prin care, în art. 1 a constatat că notificarea nu a fost înregistrată la biroul unui executor judecătoresc competent teritorial, iar în art. 2 a respins cererea privind acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul compus din casă și teren, situat în Pașcani, ca nedovedită.

În preambulul dispoziției s-a arătat că reclamantul nu a dovedit preluarea abuzivă a imobilului, dreptul de proprietate al antecesoarei sale, calitatea de succesor a reclamantului, existența construcției la data preluării, față de unele date privind bombardarea construcției în timpul războiului, precum și faptul că nu s-au depus înscrisuri privind întinderea suprafeței de teren revendicate și privind elemente de identificare a construcției. S-a mai menționat că primăria nu este persoană juridică deținătoare, iar notificarea trebuia adresată instituției publice implicate în privatizarea F.Z.D. Roman sau chiar acestei unități economice, care a preluat imobilul după naționalizare. În prezent, terenul este ocupat de mai multe instituții publice și agenți economici.

Împotriva acestei dispoziții, reclamantul a formulat o contestație, înregistrată la Tribunalul Iași sub nr. 7216 din 14 mai 2002.

Prin contestație, reclamantul a solicitat anularea dispoziției, cu motivarea că a depus toate actele necesare dovedirii calității sale de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii pentru imobilul notificat.

Contestația a fost respinsă prin sentința civilă nr. 645 din 28 iunie 2002 a Tribunalului Iași. S-a reținut că, din actele depuse nu rezultă calitatea sa de succesor, întinderea dreptului său de proprietate și preluarea abuzivă a imobilului notificat. Deasemeni, instanța a reținut că primăria nu este persoană juridică deținătoare și că reclamantul nu a oferit elemente de identificare a imobilului pentru a se putea determina persoana deținătoare. Cum în notificare se face mențiunea că imobilul a fost deținut, după naționalizare, de fosta F.Z.I.P. instanța apreciază că notificarea trebuia adresată instituției publice implicate în privatizarea acestei fabrici sau chiar actualei F.Z.D. Roman în al cărei patrimoniu ar putea să se afle imobilul. În concluzie, instanța de fond a constatat temeinicia dispoziției primarului și legalitatea ei.

Apelul declarat de reclamant împotriva sentinței a fost respins, prin decizia civilă nr. 1 din 14 ianuarie 2003 a Curții de Apel Iași. S-a reținut că, reclamantul nu a dovedit că este persoană îndreptățită, în sensul art. 3 din Legea nr. 10/2001, la măsuri reparatorii.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În susținerea recursului se arată că s-au depus dovezi privind calitatea procesuală activă a reclamantului, iar notificarea a fost corect adresată primăriei atâta vreme cât reclamantul nu cunoștea deținătorul actual al imobilului notificat.

La data de 14 noiembrie 2003, reclamantul a decedat, poziția sa procesuală fiind preluată de succesorii săi, conform certificatului de calitate nr. 11 din 26 ianuarie 2004, respectiv soția supraviețuitoare B.A.D. și de cei doi copii, respectiv B.S.M. și P.S.M.

Succesorii reclamantului și continuatori ai litigiului declanșat de acesta au depus la dosar dispoziția nr. 2046 din 9 decembrie 2005 prin care primarul municipiului Pașcani a respins și o altă notificare adresată de reclamant Prefecturii județului Iași, pentru același imobil, notificare înregistrată sub nr. 922/N din 8 august 2001, cu motivarea că s-a mai pronunțat și prin dispoziția nr. 36 din 27 martie 2002 asupra cererii reclamantului. Această ultimă dispoziție a fost emisă ca răspuns la o a treia notificare adresată de reclamant primăriei sub nr. 924/N din 10 august 2001, pentru același imobil.

Recursul declarat de reclamant și continuat de succesorii săi este fondat pentru considerentele ce urmează.

Este cert că reclamantul, în prezent decedat a notificat primăria municipiului Pașcani, în termen legal, solicitând măsuri reparatorii pentru un imobil identificat cu adresa la care se afla în momentul naționalizării și sub aspectul titularului dreptului de proprietate, respectiv mătușa reclamantului P.M. (sora mamei sale B.R.). În conținutul notificării se arată că reclamantul nu cunoaște deținătorul actual al imobilului, despre care are informații că, după naționalizare prin Legea nr. 119/1948 a fost preluat de F.Z.I.P. Roman, iar apoi a fost demolat de Primăria Pașcani pentru lucrări de utilitate publică.

În aceste condiții, chiar în dispoziția emisă ca răspuns la această notificare s-a menționat incertitudinea reclamantului privind deținătorul imobilului și i s-a imputat acestuia faptul că nu a adresat notificarea conform art. 27 din Legea nr. 10/2001, dar fără a se identifica deținătorul acestuia.

Față de această situație este justificată critica reclamantului în sensul încălcării de către pârât a dispozițiilor art. 26 alin. (1) și (2) din Legea nr. 10/2001, ca și ignorarea lor de către instanțele care s-au pronunțat în cauză.

Art. 26 a devenit art. 28 în Legea nr. 10/2001 republicată, ca urmare a renumerotării textelor după ultima modificare și completare prin Legea nr. 247/2005 și acesta prevede că: „(1) În cazul în care persoana îndreptățită nu cunoaște deținătorul bunului imobil solicitat, notificarea se va trimite primăriei în a cărei rază se află imobilul ... (2) În termen de 30 de zile primăria notificată este obligată să identifice unitatea deținătoare și să comunice persoanei îndreptățite elementele de identificare a acesteia”.

Evident că, deși legea nu prevede acest lucru, primăria avea posibilitatea, pentru simplificarea procedurii și pentru a face viabile dispozițiile legii privind dreptul legitim al persoanelor îndreptățite de a beneficia de măsurile reparatorii să trimită ea însăși notificarea către unitatea deținătoare, comunicând acest fapt persoanei.

În acest context apare nelegală dispoziția contestată, motiv pentru care se va admite recursul, se vor casa ambele hotărâri și rejudecând în fond, se va admite contestația, se va anula dispoziția și va fi obligat Primarul Municipiului Pașcani să se conformeze dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 10/2001, republicată (art. 304 pct. 9 și art. 314 C. proc. civ.).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamantul B.Ș.D., decedat și continuat de moștenitorii B.S.M., B.D. și P.S.M. împotriva deciziei nr. 1 din 14 ianuarie 2003 a Curții de Apel Iași.

Casează decizia atacată precum și sentința nr. 645 din 28 iunie 2002 a Tribunalului Iași, secția civilă și, în fond, admite contestația, anulează dispoziția nr. 33 din 27 martie 2002 emisă de pârâtul Primarul municipiului Pașcani și obligă pârâtul să se conformeze dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 10/2001, republicată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 mai 2006.