In-kind restitution bar for expropriated land transferred to a privatized entity under Law 10/2001

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. 1104/2005, contestatorii A.V. și A.S. au solicitat, în contradictoriu cu Primarul Municipiului Câmpina anularea dispoziției nr. 3070/2004 emisă de acesta, prin care s-a stabilit dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul teren și construcție expropriat. S-a cerut, urmare a anulării dispoziției, retrocedarea terenului într-un loc cu utilități.

Potrivit sentinței civile nr. 309 din 16 martie 2005 Tribunalul Prahova a admis contestația, a anulat dispoziția atacată, obligând pe intimat la restituirea în natură a terenului în suprafață de 499,70 mp situat în Câmpina, condiționată de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despăgubirilor primite cu ocazia exproprierii, actualizată cu indicele de inflație.

Pentru construcția demolată s-a dispus obligarea la măsuri reparatorii prin echivalent, valoarea acestora urmând a fi stabilită prin scăderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru construcție din valoarea construcției expropriate (astfel cum a fost stabilită prin raportul de expertiză efectuat).

Pentru pronunțarea acestei soluții prima instanță a reținut că în mod greșit prin dispoziția atacată s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului, stabilindu-se măsuri reparatorii prin echivalent.

În speță sunt aplicabile dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 întrucât, chiar dacă a fost demolată construcția, având în vedere că nu s-au executat lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, terenul poate fi restituit în natură, iar pentru construcțiile demolate măsurile reparatorii trebuie stabilite prin echivalent.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel Municipiul Câmpina prin Primar, care a arătat că în mod greșit a fost admisă contestația întrucât construcția a fost demolată în totalitate, iar terenul se află în prezent în patrimoniul SC E. SA Câmpina, care deține certificat de atestare a dreptului de proprietate, iar terenul este inventariat în patrimoniul acestei societăți comerciale privatizate.

S-a mai susținut că hotărârea primei instanțe nu ar putea fi pusă în executare deoarece Primăria nu are calitate nici de proprietar, nici de deținător al terenului, aceasta considerându-se entitate investită cu soluționarea notificării în temeiul art. 33 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.

Apelul a fost admis prin decizia civilă nr. 921 din 23 iunie 2005 a Curții de Apel Ploiești, fiind schimbată în tot sentința, în sensul respingerii contestației, ca neîntemeiată.

În motivarea soluției s-a reținut că imobilul ce a făcut obiect al notificării a fost preluat de stat prin expropriere, construcția fiind demolată în întregime iar terenul intrând în patrimoniul SC E. SA Câmpina, societate privatizată care deține imobilul conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate.

S-a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent, ca și ale art. 33 din același act normativ (în funcție de care, în situația imobilelor pentru care la art. 10 și art. 11 a fost stabilită restituirea prin echivalent, persoana îndreptățită adresează notificarea primăriei, iar măsurile reparatorii se determină prin dispoziția motivată a primarului).

Totodată, instanța de apel a constatat că, potrivit procesului-verbal de negociere încheiat de contestatori cu Primăria Câmpina, aceștia au optat pentru măsuri reparatorii prin echivalent, stabilite de altfel, potrivit dispoziției atacate.

În plus, contestatorii cunoșteau că terenul expropriat se află în patrimoniul SC E. SA Câmpina, dar au înțeles să notifice ca entitate deținătoare Primăria Câmpina.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs contestatorii, care au susținut caracterul ei nelegal, prin aceea că nu s-a dispus restituirea în natură a terenului, în condițiile în care „au fost deblocate 5 ha teren în cartierul Muscel, ceea ce înseamnă că există teren disponibil.

Criticile nu au fost încadrate în drept, dar în temeiul art. 306 alin. (3) C. proc. civ. urmează a se aprecia că, invocându-se greșita nerestituire în natură a terenului, față de dispozițiile Legii nr. 10/2001, a fost avut în vedere motivul de recurs reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Intimatul a formulat întâmpinarea prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, întrucât în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001, în situația în care construcția a fost demolată, iar terenul se află în patrimoniul unei societăți comerciale, restituirea nu se poate face decât prin echivalent.

Recursul este nefondat.

Față de situația imobilului rezultată din probele administrate și stabilită de instanțele fondului, în cauză s-a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor Legii nr. 10/2001 referitoare la măsurile reparatorii ce se cuvin contestatorilor.

Astfel, cu privire la construcție, având în vedere că aceasta a fost demolată, restituirea nu se putea face decât prin echivalent, în condițiile prevăzute de art. 10 alin. (1), (8) și (9), cu referire la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.

În ce privește terenul, acesta se află inclus în patrimoniul unei societăți comerciale (SC E. SA), care deține asupra lui certificat de atestare a dreptului de proprietate.

Cum titlul acestei societăți nu a fost contestat, rezultă că persoana îndreptățită nu are dreptul la restituirea în natură a terenului, ci la măsuri reparatorii prin echivalent, așa cum rezultă din dispozițiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.

De altfel, contestatorii au optat, ca formă a măsurilor reparatorii, pentru titluri de valoare nominală, astfel cum s-a menționat în referatul din 15 martie 2004 (fila 13, fond), pe baza căruia a fost emisă apoi dispoziția Primarului.

Împrejurarea învederată prin motivele de recurs, potrivit căreia ar exista teren disponibil, este lipsită de relevanță sub aspectul legalității soluției, câtă vreme contestatorii nu au vocația la restituirea terenului în natură.

În consecință, urmează să se constate că în cauză s-a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor Legii nr. 10/2001, astfel încât criticile de nelegalitate formulate sunt nefondate, recursul fiind respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții A.V. și A.S. împotriva deciziei civile nr. 921 din 23 iunie 2005 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 200.