Timeliness of damage imputation decisions: whether the 60-day limitation period under Labor Code Art. 108(2) begins with the initial control note identifying abuses or the subsequent detailed audit report
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the employer's appeal, upholding the lower courts' decisions to annul three imputation decisions and awarding 1,500,000 lei in judicial costs to the employee. The dispute centered on whether the employer's decisions to recover financial damages from the employee were issued untimely; the employer argued the relevant deadline began on July 31, 2001, when an internal audit report detailed specific damages, whereas the lower courts found the deadline started on June 22, 2001, with an initial observation note that generally identified the existence of financial abuses. Relying on Article 108(2) of the Labor Code and the 1976 Plenum Decision of the Supreme Court, the court determined that the 60-day limitation period runs from the date the unit's leadership first became aware of the damage via a control note or equivalent act, regardless of subsequent completion acts; since the imputation decisions were issued after this 60-day period, they were legally invalid.
Legislator headnote
AI generatedart. 312 pct. 1 C. proc. civ; Timeliness of damage imputation decisions: whether the 60-day limitation period under Labor Code Art. 108(2) begins with the initial control note identifying abuses or the subsequent detailed audit report: Potrivit art. 108 alin. (2) C. muncii, termenul de emitere a deciziilor de imputare este de cel mult 60 de zile de la data când cel în drept să emită decizia de imputare. a luat cunoștință de producerea pagubei.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Colegiul jurisdicțional Arad al Curții de Conturi, prin sentința nr. 59 din 15 octombrie 2002, a admis excepția de tardivitate și a anulat deciziile de imputare nr. 116 din 26 septembrie 2001, pentru suma de 2.899.167 lei, nr. 130 din 26 septembrie 2001, pentru suma de 648.818 lei și nr. 138 din 26 septembrie 2001, pentru suma de 432.834 lei, emise de S.N. I.F., sucursala Arad, în sarcina contestatoarei T.C.. Totodată, pârâta a fost obligată la 1.500.000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
S-a reținut că emiterea deciziilor s-a făcut peste termenul de 60 de zile de la data când conducerea unității a luat cunoștință de producerea pagubei, respectiv la 22 iunie 2001, pe baza Notei de constatare nr. 2006, întocmită de șeful Corpului de Control din cadrul S.N. I.F. SA București.
Secția jurisdicțională a Curții de Conturi, prin decizia nr. 697 din 6 decembrie 2002, a respins recursul jurisdicțional formulat de S.N. I.F., sucursala Arad.
Considerând hotărârile netemeinice și nelegale, pârâta a declarat recurs, susținând că deciziile de imputare nu au fost emise tardiv față de procesul-verbal nr. 2487 din 31 iulie 2001, întocmit de organele de audit intern al societății, prin care s-a adus la cunoștința conducerii că T.C. a produs pagubă unității.
S-a arătat că prin nota de constatare nr. 2006 din 22 iunie 2001 s-au sesizat numai anumite nereguli în cadrul sucursalei, fără a se identifica pagubele imputate, motiv pentru care s-au aplicat numai măsuri administrative, după care s-au făcut verificări și în legătură cu prejudiciile imputate.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 108 alin. (2) C. muncii, termenul de emitere a deciziilor de imputare este de cel mult 60 de zile de la data când cel în drept să emită decizia de imputare. a luat cunoștință de producerea pagubei.
Conform deciziei de îndrumare nr. 1/1976 a Plenului Tribunalului Suprem, termenul de emitere a deciziei de imputare curge de la data înregistrării la registratura generală a unității, a procesului-verbal sau a notei de constatare a organelor de control ori a unui act echivalent acestuia, întocmit de un organ competent, prin care se aduce la cunoștința unității despre producerea pagubei.
Prin nota de constatare nr. 2006 din 20 iunie 2001, întocmită de șeful Corpului de Control din cadrul pârâtei și semnată de directorul sucursalei Arad, s-au sesizat o serie de abuzuri și furturi producătoare de prejudicii, care au mai fost consemnate și în notele de constatare nr. 1363 din 8 mai 2001, nr. 1659 din 25 mai 2001 și nr. 1896 din 12 iunie 2001, dispunîndu-se luarea de măsuri pentru recuperarea prejudiciilor produse de la cei vinovați, precum și alte măsuri disciplinare ori administrative.
Prin această notă, conducătorul unității a luat cunoștință de faptele semnalate de organul de control și de faptul că s-au produs prejudicii de către anumite persoane fizice nominalizate, astfel că era obligatoriu ca toate verificările dispuse ulterior și emiterea deciziilor de imputare să se facă cu respectarea termenului de 60 de zile, calculat de la data de 22 iunie 2001.
De menționat, că procesul-verbal nr. 2487 din 31 iulie 2001 în baza căruia s-a împărțit prejudiciul constatat pe persoane răspunzătoare, constituie un act de completare a notei din 22 iunie 2001, dar acesta nu este de natură a modifica data de la care a început să curgă termenul de emitere a deciziilor de imputare, conform art. 108 alin. (2) C. muncii.
În consecință, soluția pronunțată de Colegiul jurisdicțional al Curții de Conturi, de anulare a deciziilor de imputare ca tardiv emise și de respingere a recursului jurisdicțional, pronunțată de secția jurisdicțională, este temeinică și legală, astfel că recursul se privește nefondat și în baza art. 312 pct. 1 C. proc. civ., urmează a fi respins
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de S.N. I.F. SA, prin sucursala Arad, împotriva deciziei nr. 697 din 6 decembrie 2002 a Curții de Conturi, secția jurisdicțională, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 mai 2003.