Entitlement to reparatory measures for abseuptively taken land under Law No. 10/2001
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice rejected all appeals as unfounded, thereby leaving in force the Court of Appeal’s 2005 decision which established the claimant’s right to reparatory measures by way of equivalence for an abseuptively taken land surface of 4,293 sq. m. The dispute concerned a claimant’s challenge to a municipal administrative order granting reparation solely for an expropriated surface of 723 sq. m under Law No. 10/2001, where the claimant argued she was entitled to compensation for an additional 4,293 sq. m that had been abseuptively appropriated by the state after she proved ownership of a larger plot through historical title deeds. The appellate court admitted the challenge, finding that the appellant failed to demonstrate the title under which the additional surface had been transferred to state property, and the Supreme Court upheld this reasoning, while simultaneously determining that the judge lacks the authority to fix the specific monetary amount of the reparation, a task reserved for administrative application of Law No. 10/2001 as amended by Law No. 247/2005.
Legislator headnote
AI generatedart. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, art. 32 din Legea nr. 10/2001; Entitlement to reparatory measures for abseuptively taken land under Law No. 10/2001: Recursul reclamantei nu poate fi primit, în condițiile în care din economia Legii nr. 10/2001, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, rezultă că instanța judecătorească nu are abilitarea de a stabili cuantumul măsurilor reparatorii prin echivalent, acestea putând fi acordate conform art. 32 din Legea nr. 10/2001 așa cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005 care este de imediată aplicare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursurilor de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 11 octombrie 2004, reclamanta P.E., a formulat contestație împotriva dispoziției nr. 4747 din 24 septembrie 2004 emisă de Primăria municipiului Caracal, susținând că în mod eronat i-au fost acordate măsuri reparatorii conform Legii nr. 10/2001 numai pentru suprafața de 723 mp menționată în Decretul de expropriere nr. 509/1969, întrucât prin notificare a solicitat măsuri reparatorii pentru suprafața de 5016 mp, restul de teren fiind preluat abuziv.
Fiind astfel investit, Tribunalul Olt, secția civilă, prin sentința nr. 64 din 15 februarie 2005, a respins ca neîntemeiată contestația.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii doar pentru suprafața de 723 mp, nu și pentru diferența până la 5016 mp pentru care nu a făcut dovada că ar fi aparținut autorilor săi și că ar fi fost expropriată.
Prin decizia civilă nr. 1827 din 7 iulie 2005, Curtea de apel Craiova, a admis apelul formulat de reclamantă, a schimbat sentința primei instanțe în sensul că a admis contestația, a anulat în parte dispoziția nr. 4747/2004 emisă de Primăria Caracal și a constatat că reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent și pentru suprafața de 4293 mp teren situată în municipiul Caracal.
A respins contestația față de Ministerul Finanțelor Publice pentru lipsa calității procesuale pasive a acestuia.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că reclamanta a făcut dovada că autoarea sa, D.E. a deținut în proprietate suprafața de 6860 mp intravilan situată în Caracal, și că reclamanta este moștenitoare testamentară a acesteia, așa încât i-a transmis și dreptul de proprietate pentru diferența de teren.
S-a mai reținut că din raportul de expertiză aflat la filele 31-32 din recursul de fond, rezultă că autoarei reclamantei i-a fost preluată suprafața de 5016 mp, din care 4293 mp abuziv, iar 723 mp prin Decretul nr. 509/1969.
Cum pe terenul de 4293 mp preluat abuziv s-au construit blocuri, reclamanta beneficiază de măsuri reparatorii prin echivalent pentru întreaga suprafață în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001.
Împotriva acestei din urmă hotărâri au declarat recurs pârâta Primăria Municipiului Caracal, prin primar; Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de D.G.F.P. Olt și reclamanta P.E.
I. Prin recursul declarat, pârâta Primăria Municipiului Caracal, susține că hotărârea atacată este greșită, în condițiile în care reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 4293 mp și nici a preluării abuzive a acestuia.
Recursul este nefondat.
Din examinarea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 185 din 11 februarie 1921 la Grefa Tribunalului Romanați și transcris sub nr. 544/1921 (fila 12 dosar fond), coroborat cu raportul de expertiză aflat la filele 31-32 din același dosar, rezultă că D.A.E. (autoarea reclamantei) a deținut în proprietate de la părinții săi, D.E. și D.P., o suprafață de teren de 6860 mp, intravilan, situată în municipiul Caracal.
Din această suprafață a fost expropriată suprafața de 723 mp din Decretul nr. 509/1969, iar suprafața de 1844 mp a fost vândută reclamantei de către autoarea sa, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 3857 din 4 decembrie 1990, diferența de 4293 mp fiind preluată abuziv, ulterior construindu-se pe aceasta blocuri de locuințe.
Susținerea recurentei în sensul că reclamanta trebuia să facă dovada exproprierii și a acestei suprafețe de 4293 mp nu poate fi primită, în condițiile în care recurentei- pârâte îi revenea obligația procedurală de a dovedi titlul în baza căruia această suprafață de teren ar fi fost trecută în proprietatea statului.
Drept urmare, în mod just a reținut instanța de apel că și pentru suprafața de 4293 mp preluată abuziv reclamanta beneficiază de măsurile reparatorii prin echivalent prevăzute de Legea nr. 10/2001.
Ca atare, pentru considerentele expuse, recursul pârâtei va fi respins ca nefondat.
II. Prin recursul declarat, Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de D.G.F.P. Olt, susține că în mod greșit instanța de apel a reținut calitatea sa procesuală pasivă, în condițiile în care nu are calitate de unitate deținătoare, această calitate având-o doar Primăria municipiului Caracal.
Recursul este nefondat, în condițiile în care instanța de apel a respins acțiunea reclamantei față de acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasive, situație ce rezultă din dispozitivul și considerentele deciziei.
III. Prin recursul declarat, reclamanta P.E. critică decizia atacată prin aceea că instanța de apel nu a menționat suma cuvenită ca despăgubire pentru suprafețele de 723 mp și respectiv 4293 mp, deși ea a fost stabilită prin expertiza tehnică necontestată.
Recursul reclamantei nu poate fi primit, în condițiile în care din economia Legii nr. 10/2001, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, rezultă că instanța judecătorească nu are abilitarea de a stabili cuantumul măsurilor reparatorii prin echivalent, acestea putând fi acordate conform art. 32 din Legea nr. 10/2001 așa cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005 care este de imediată aplicare.
De aceea, nemenționând cuantumul măsurii reparatorii prin echivalent, instanța de apel a pronunțat o hotărâre legală.
Drept urmare, pentru considerentele expuse recursurile declarate în cauză se privesc ca nefondate și vor fi respinse în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate, recursurile declarate de reclamanta P.E. și pârâții Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.F.P. Olt, Primăria Municipiului Caracal împotriva deciziei nr. 1827 din 7 iulie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția civilă
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 februarie 2006.