Effective date of social benefits under Law 189/2000: application date versus final judgment date
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the county pension house, upholding the lower court’s ruling that the claimant is entitled to the benefits provided by Law No. 189/2000 retroactive to December 1, 2002. The dispute concerned the correct effective date for these statutory benefits, with the pension authority arguing that the date should align with the finality of a prior 2004 civil judgment that granted the claim, while the claimant argued for the date of their initial application. The court held that under Article 5 of Law No. 189/2000, benefits accrue from the first day of the month following the submission of the application; since the claimant filed the initial request with all necessary documents in November 2002, the relevant start date was December 1, 2002, regardless of the interim procedural history involving the rejection of that initial request.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, art. 5 din Legea nr. 189/2000; Effective date of social benefits under Law 189/2000: application date versus final judgment date: Împotriva sentinței sus menționate a declarat recurs, pârâta, susținând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, deoarece dispozițiile art. 5 din Legea nr. 189/2000, nu sunt aplicabile în cazul reclamantului, a cărui cerere a fost inițial respinsă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 17 iunie 2005, reclamantul G.T. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Ialomița, anularea în parte a hotărârii nr. 83 din 6 iunie 2005.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că pârâta i-a acordat greșit drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 iunie 2005, deși acestea i se cuveneau de la 1 decembrie 2002, conform dispozițiilor art. 5 din aceeași lege.
Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1505 din 20 septembrie 2005, a admis acțiunea, a anulat în parte hotărârea contestată și a obligat pârâta să recunoască reclamantului, drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 decembrie 2002.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamantul era îndreptățit să beneficieze de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, de la 1 decembrie 2002, data înregistrării cererii, potrivit dispozițiilor art. 5 din lege.
Împotriva sentinței sus menționate a declarat recurs, pârâta, susținând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, deoarece dispozițiile art. 5 din Legea nr. 189/2000, nu sunt aplicabile în cazul reclamantului, a cărui cerere a fost inițial respinsă.
A mai arătat recurenta-pârâtă, că reclamantul poate beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, numai de la data rămânerii definitive a sentinței civile nr. 2182 din 18 octombrie 2004, prin care i-au fost acordate aceste drepturi.
Recursul este nefondat.
În conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 189/2000, privind aprobarea O.G. nr. 105/1999, persoanele prevăzute la art. 1 și 3 vor beneficia de prevederile ordonanței, „cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea”.
În speță, reclamantul a înregistrat cererea prin care a solicitat pârâtei acordarea drepturilor prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, anexând toate actele necesare, la 1 noiembrie 2002.
Susținerea recurentei, că această cerere inițială a fost respinsă, iar hotărârea a cărei anulare parțială s-a solicitat prin acțiune, a fost dată ulterior, în executarea sentinței civile nr. 2182 din 18 octombrie 2004, situație în care data de la care reclamantul beneficiază de drepturile acordate, ar fi aceea la care menționata hotărâre judecătorească a rămas irevocabilă, este neîntemeiată în raport cu reglementarea expresă dată de textul citat.
Prin urmare, corect, instanța de fond a stabilit că reclamantul este îndreptățit să beneficieze de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 decembrie 2002.
Față de cele ce preced, recursul se privește ca nefondat și urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Ialomița împotriva sentinței civile nr. 1505 din 20 septembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 mai 2006.