Restitution claim remanded to tribunal for lack of material jurisdiction.
Legislator summary
AI generatedThe Romanian High Court of Cassation and Justice admitted the appeal by the defendant Mayor, quashed the appellate decision and both lower court judgments, and remanded the case to the Timiș Tribunal for proper adjudication, holding that the lower courts had lacked material jurisdiction. The underlying dispute was an action under Article 23 of Law No. 10/2001 seeking to compel the municipality to issue a decision on a restitution notification for two houses and a courtyard in Timișoara; the first-instance courts had split on whether jurisdiction lay with the tribunal or the judecătorie. The High Court ruled that, under Article 24(8) of Law No. 10/2001, such restitution claims fall within the exclusive material jurisdiction of the civil section of the tribunal in whose territory the holding entity has its seat, and that this public-policy jurisdictional defect could be raised ex officio under Article 306(2) of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 23 din Legea nr. 10/2001, art. 1 C. proc. civ, art. 306 alin. (2) C. proc. civ, Art. 24 alin. (8) Legea nr. 10/2001; Restitution claim remanded to tribunal for lack of material jurisdiction: The underlying dispute was an action under Article 23 of Law No. 10/2001 seeking to compel the municipality to issue a decision on a restitution notification for two houses and a courtyard in Timișoara; the first-instance courts had split on whether jurisdiction lay with the tribunal or the judecătorie. The High Court ruled that, under Article 24(8) of Law No. 10/2001, such restitution claims fall within the exclusive material jurisdiction of the civil section of the tribunal in whose territory the holding entity has its seat, and that this public-policy jurisdictional defect could be raised ex officio under Article 306(2) of the Civil Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for the verdict: the Court applied this provision to determine that the Tribunal Timiș, not the Judecătorie, had material competence, leading to the cassation and referral of the case.
Full text
Asupra recursului civil de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul S.H.R. a adresat Tribunalului Timiș o cerere de chemare în judecată și a solicitat obligarea Primăriei Timișoara să emită dispozițiile de soluționare a notificării depuse în baza Legii nr. 10/2001 prin care solicită restituirea în natură sau acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru „imobilele constând în două case și curte situate în Timișoara, înscrise în C.F. Timișoara, nr. top 5492, 5493. Ca temei de drept au fost invocate prevederile art. 23 din Legea nr. 10/2001.
Tribunalul Timiș, prin sentința civilă nr. 21 din 15 ianuarie 2004 a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara.
Instanța a apreciat că în speță este vorba de o obligație de a face, competența revenind Judecătoriei potrivit art. 1 C. proc. civ.
Judecătoria Timișoara, prin sentința civilă nr. 5313 din 9 iunie 2004 a admis în parte acțiunea reclamantului și a dispus obligarea pârâtei Primăria municipiului Timișoara să procedeze la soluționarea notificării reclamantului în baza Legii nr. 10/2001 ce constituie obiectul dosarului nr. 1096/2001 la Primăria municipiului Timișoara, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2001. Celelalte capete ale acțiunii au fost respinse.
Apelul declarat de Primăria Timișoara a fost respins de Curtea de Apel Timișoara prin decizia civilă nr. 2597 din 22 noiembrie 2004.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Primarul municipiului Timișoara invocând motive de fond ce conduc, în opinia recurentului, la respingerea acțiunii reclamantului.
Această instanță a examinat din oficiu în temeiul art. 306 alin. (2) C. proc. civ. un motiv de recurs de ordine publică privind competența materială a instanței de a soluționa pe fond acțiunea reclamantului.
Din cuprinsul acțiunii rezultă că reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, art. 23.
Conform art. 24 alin. (8) din legea citată competența de soluționare a unor asemenea litigii revine secției civile a tribunalului în a cărei circumscripție teritorială se află sediul unității deținătoare.
În speță, Tribunalul Timiș avea competența, de primă instanță, să soluționeze acțiunea reclamantului și nu Judecătoria Timișoara.
Așa fiind se va admite recursul, se va casa decizia Curții de Apel Timișoara precum și sentința Judecătoriei Timișoara și cea a Tribunalului Timiș și se va trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului Timiș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Timișoara împotriva deciziei nr. 2597 din 22 noiembrie 2004 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă.
Casează decizia atacată, precum și sentințele civile nr. 5513 din 9 iunie 2004 a Judecătoriei Timișoara nr. 21 din 15 ianuarie 2004 a Tribunalului Timiș și trimite cauza spre competentă soluționare, Tribunalului Timiș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 noiembrie 2005.