Heir's standing to sue for restitution of confiscated art: procedural capacity versus merits of administrative confiscation
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the plaintiff's appeal, quashed the judgments of the first and second instance courts, and remanded the case for a fresh examination on the merits, thereby favoring the plaintiff in the procedural stage by correcting a denial of standing. The dispute involved a claim by an heir for the restitution of decorative art objects allegedly confiscated from her deceased parents under the communist-era laws of 1968 and 1974; lower courts had dismissed the action on the ground that the confiscation was final and extinguished the ownership right before inheritance, thus finding the plaintiff lacked active procedural capacity. The High Court held that the challenge to the plaintiff's standing (lacking active procedural quality) must be assessed based on the transmissibility of patrimonial rights and ongoing judicial actions under Articles 65 et seq. of the Code of Civil Procedure, ruling that the validity and definitive character of the administrative confiscation act belong to the merits of the case rather than the procedural requirement for the right to sue under Article 312 C. proc. civ.
Legislator headnote
AI generatedart. 112 C. proc. civ, art. 312 C. proc. civ; Heir's standing to sue for restitution of confiscated art: procedural capacity versus merits of administrative confiscation: The dispute involved a claim by an heir for the restitution of decorative art objects allegedly confiscated from her deceased parents under the communist-era laws of 1968 and 1974; lower courts had dismissed the action on the ground that the confiscation was final and extinguished the ownership right before inheritance, thus finding the plaintiff lacked active procedural capacity. The High Court held that the challenge to the plaintiff's standing (lacking active procedural quality) must be assessed based on the transmissibility of patrimonial rights and ongoing judicial actions under Articles 65 et seq. of the Code of Civil Procedure, ruling that the validity and definitive character of the administrative confiscation act belong to the merits of the case rather than the procedural requirement for the right to sue under Article 312 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe main ground for admitting the appeal, quashing the lower court judgments, and remanding the case for a new trial on the merits.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 819 din 27 mai 2002 pronunțată de Tribunalul București, s-a admis excepția lipsei calității procesuale active și, în consecință s-a respins acțiunea principală formulată de reclamanta G.A. în contradictoriu cu pârâții Muzeul Național de Artă al României, Ministerul Finanțelor Publice și intervenientul-pârât Ministerul Culturii și Cultelor.
S-a reținut că bunurile revendicate au fost confiscate prin procesul verbal din 15 septembrie 1986, măsura luată fiind definitivă iar față de aceste efecte ale procesului verbal bunurile au intrat în proprietatea statului și pe cale de consecință, dreptul de proprietate al autorilor reclamantei s-a stins, aceștia neavând în patrimoniu acest drept pentru a-l transmite reclamantei.
Curtea de Apel București, prin decizia civilă nr. 515 din 12 decembrie 2002, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta G.A. împotriva sentinței civilenr. 819 din 27 mai 2002 a Tribunalului București, a respins și excepțiile privind lipsa calității procesuale pasive și a informității apelului, ridicate de pârâtul Muzeul Național de Artă al României.
Pentru a hotărî astfel instanța de apel a reținut de asemeni că bunurile fiind confiscate și măsura definitivă, au intrat în proprietatea statului, iar dreptul de proprietate al autorilor reclamantei s-a stins, astfel că la decesul acestora, dreptul respectiv nu s-a mai transmis reclamantei.
În ce privește excepțiile invocate, s-a apreciat că acestea nu sunt fondate, cererea de apel cuprinzând toate cerințele prevăzute de art. 287 alin. (1) și art. 112 C. proc. civ. iar bunurile care formează obiectul acțiunii se află în posesia pârâtului Muzeul Național de Artă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, criticând în esență hotărârea pentru modul greșit în care a fost soluționată, astfel, excepția privind lipsa calității procesuale active.
Recursul este fondat potrivit celor ce urmează:
Acțiunea de față a avut ca obiect obligarea pârâților de a restitui reclamantei, ca moștenitoare a părinților săi, o serie de bunuri mobile-obiecte de artă decorative-care au fost preluate abuziv, prin confiscare, în aplicarea Legii nr. 18/1968 respectiv a Legii nr. 63/1974.
Evident, cererea a fost formulată astfel în calitate de moștenitoare a foștilor proprietari, antecesorii reclamantei.
Așa fiind, este de reținut că, raportat la prevederile art. 65 și urm. C. proc. civ., obiectul transmisiunii succesorale îl formează, de principiu patrimoniul celui decedat, ca universalitate juridică, cuprinzând, printre altele totalitatea drepturilor cu conținut patrimonial aparținând defunctului, printre acestea aflându-se desigur și acțiunile patrimoniale în justiție.
Așadar, în speță, tocmai din acest punct de vedere trebuia analizată excepția lipsei calității procesuale active, cu referire deci la existența sau nu a dreptului procesual la acțiune, drept care, față de cele arătate, există.
Nu mai puțin, trebuie observat, că toate chestiunile reținute prin hotărârea atacată în sprijinul soluției date astfel privind caracterul definitiv al procesului verbal de contravenție, în temeiul căruia bunurile au fost confiscate, trecând ca atare în proprietatea statului, țin mai degrabă de fondul dreptului dedus judecății și nu de existența dreptului la acțiune în persoana reclamantei ca moștenitoare a fostului proprietar.
Față de cele arătate în temeiul art. 312 C. proc. civ. recursul urmează a fi admis, a se casa ambele hotărâri și a se trimite cauza primei instanțe pentru o nouă judecată pe fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta G.A. împotriva deciziei nr. 515/A din 12 decembrie 2002 a Curții de Apel București, secția a III a civilă.
Casează această decizie precum și sentința nr. 819 din 27 mai 2002 a Tribunalului București, secția a IV a civilă, și trimite cauza spre rejudecare în fond la Judecătoria sectorului 1 București.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 11 noiembrie 2005.