Timeliness of land property repair notification under Law No. 10/2001: legislative extensions applicable only to evidence submission, not initial notification deadline
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeals of the Municipality and the Ministry of Finance, set aside the decisions of the Court of Appeal and the County Court, and dismissed the claimant's action on the merits. The dispute concerned the validity of a notification filed by the claimant under Law No. 10/2001 to request reparative measures for a specific parcel of land, which the Municipality had rejected as late. The decisive legal basis was Article 21 of Law No. 10/2001, which imposes an imperative 12-month deadline for filing notifications from the law's entry into force, resulting in the loss of the right to judicial reparative measures if missed; the court held that the legislative extensions applicable to the case (O.U.G. No. 184/2002, O.U.G. No. 10/2003, and Law No. 289/2003) prolonged only the deadline for submitting evidence of property rights under Article 22, and did not extend the deadline for the initial notification, which had expired in February 2002, rendering the claimant's filing in February 2003 untimely.
Legislator headnote
AI generatedart. 4 din O.U.G. nr. 184/2002, art. 22 din Legea nr. 10/2001, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, art. 314 C. proc. civ; Timeliness of land property repair notification under Law No. 10/2001: legislative extensions applicable only to evidence submission, not initial notification deadline: The dispute concerned the validity of a notification filed by the claimant under Law No. 10/2001 to request reparative measures for a specific parcel of land, which the Municipality had rejected as late. The decisive legal basis was Article 21 of Law No. 10/2001, which imposes an imperative 12-month deadline for filing notifications from the law's entry into force, resulting in the loss of the right to judicial reparative measures if missed; the court held that the legislative extensions applicable to the case (O.U.G. No. 184/2002, O.U.G. No. 10/2003, and Law No. 289/2003) prolonged only the deadline for submitting evidence of property rights under Article 22, and did not extend the deadline for the initial notification, which had expired in February 2002, rendering the claimant's filing in February 2003 untimely.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for admitting the appeals, setting aside the lower court decisions, and dismissing the action on the merits.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin dispoziția nr. 151 din 6 mai 2003, emisă de Primarul comunei Cungrea, a fost respinsă cererea prin care P.I., în calitate de procurator al lui D.M., a solicitat, în condițiile Legii nr. 10/2001, acordarea de măsuri reparatorii pentru terenul în suprafață de 5655 mp, situată în satul Spătaru, comuna Cungrea, județul Olt, cu motivarea că notificarea a fost introdusă tardiv.
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Olt, reclamantul D.M., prin procurator P.I., a chemat în judecată Primăria comunei Cungrea, solicitând anularea dispoziției nr. 151/2003.
În motivarea contestației, reclamantul a arătat că, în condițiile în care termenul de depunere a notificărilor a fost prorogat până la data de 1 martie 2003, cererea sa, înregistrată la executorul judecătoresc la data de 28 februarie 2003, a fost depusă în termenul legal.
La termenul din 30 septembrie 2003 a fost introdus în cauză Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de pârât.
Prin sentința civilă nr. 713 din 9 decembrie 2003, Tribunalul Olt a admis acțiunea, a anulat dispoziția nr. 151 din 6 mai 2003, dispunând obligarea Primăriei comunei Cungrea să emită dispoziție conform prevederilor Legii nr. 10/2001.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că nu s-au depus acte din care să rezulte că notificarea a fost depusă tardiv, invocându-se totodată prevederile art. 4 din O.U.G. nr. 184/2002.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel D.G.F.P. Olt, pentru Ministerul Finanțelor Publice și Primăria comunei Cungrea, susținând în esență că termenul limită de depunere a notificărilor a fost 14 februarie 2002, numai termenul de depunere a actelor doveditoare ale dreptului de proprietate prevăzut de art. 22 din Legea nr. 10/2001 fiind prelungit până la data de 14 martie 2003 prin O.U.G. nr. 184/2002.
D.G.F.P. Olt, pentru Ministerul Finanțelor Publice, a mai susținut că prin obligarea primăriei să emită dispoziție în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001, instanța de fond a transformat acțiunea formulată într-o acțiune de contencios administrativ, învederând că reclamantul avea obligația să demonstreze că a respectat termenul limită de depunere a notificării și nu primăria, așa cum a reținut tribunalul.
Prin decizia civilă nr. 1091 din 7 mai 2004, Curtea de Apel Craiova a respins ambele apeluri.
Instanța de apel a reținut că termenul limită de depunere a notificărilor a expirat inițial la 14 februarie 2002, fiind însă prelungit prin O.U.G. nr. 184/2002 și O.U.G. nr. 10/2003, context în care a apreciat că notificarea din 28 februarie 2003 a fost formulată în termen. Curtea a arătat că prin actele normative evocate au fost prelungite atât termenele de depunere a notificărilor, cât și cele de depunere a actelor doveditoare.
Instanța a apreciat neîntemeiată susținerea potrivit căreia acțiunea formulată de reclamant ar fi fost transformată de tribunal într-o acțiune de contencios administrativ, cu motivarea că și în situația în care notificarea este respinsă pe excepție, contestarea acesteia se face potrivit procedurii prevăzute de Legea nr.10/2001.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs D.G.F.P. Olt pentru Ministerul Finanțelor Publice și Primăria Cungrea.
Invocând prevederile art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ., D.G.F.P. Olt pentru Ministerul Finanțelor Publice a susținut că în mod greșit s-a reținut că notificarea a fost depusă în termen, câtă vreme termenul de depunere a acesteia a expirat la 14 februarie 2002, numai termenul de depunere a actelor doveditoare fiind prelungit.
Totodată, recurenta a susținut că deși prin notificare reclamantul a solicitat despăgubiri bănești pentru terenul în suprafață de 5655 mp, iar din actele de la dosar rezultă că acesta a primit teren pe un alt amplasament, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acestor dovezi, care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii.
În recursul său, Primăria Cungrea a arătat că termenul pentru depunerea notificărilor a expirat la 14 februarie 2002, învederând că O.U.G. nr. 184/2002 și O.U.G. nr. 10/2003 se referă la prelungirea termenului de depunere a actelor doveditoare. Totodată, s-a subliniat că nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Deși Primăria Cungrea nu invocă nici un motiv de recurs, criticile formulate fac posibilă încadrarea în art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recursurile vor fi admise, pentru considerentele care urmează.
Potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, cu modificările și completările ulterioare, notificarea trebuie formulată în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii (14 februarie 2001). Cum ultima zi când reclamantul putea înregistra notificarea era data de 14 februarie 2002, în mod greșit s-a reținut de către instanță că notificarea din 28 februarie 2003 a fost depusă în termen.
Dispozițiile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 sunt imperative, iar nerespectarea lor atrage, conform alin. (5) al aceluiași articol, pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Statuarea instanței, în sensul că prelungirea termenului de depunere a actelor doveditoare operează și în ceea ce privește termenul de depunere a notificării este greșită, în condițiile în care legiuitorul a înțeles să prelungească până la 1 iulie 2003 numai termenul de depunere a actelor doveditoare, prevăzut de art. 22 din Legea nr. 10/2001, în temeiul O.U.G. nr.184/2002, O.U.G. nr. 10/2003 și Legii nr. 289/2003.
Pentru considerentele ce preced, conform art. 314 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile declarate, va casa atât decizia Curții de Apel Craiova cât și sentința Tribunalului Olt, iar pe fond va respinge acțiunea formulată de reclamant, prin procurator.
Critica formulată de D.G.F.P. Olt pentru Ministerul Finanțelor Publice, privind nepronunțarea instanței de apel asupra unor probe hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, nu va fi analizată, deoarece nu a fost formulată în apel, astfel încât instanța să se poată pronunța asupra acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Primăria Cungrea și D.G.F.P. Olt pentru Ministerul Finanțelor Publice.
Casează decizia civilă nr. 1091 din 7 mai 2004 a Curții de Apel Craiova și sentința civilă nr. 713 din 9 decembrie 2003 a Tribunalului Olt.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul D.M., prin procurator P.I.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 octombrie 2005.