Restitution of Socialist Property: Dismissal Based on Lapse of Transitional Remedies and Inapplicability of Restitution Law to Public Socialist Cooperatives
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, upholding the decision of the Alba Iulia Court of Appeals and the initial lower court ruling, thereby leaving the Mayor’s refusal of restitution in force. The dispute concerned a consumer cooperative’s challenge to a mayoral order denying the return of a property donated to the Romanian state in 1964 under Decree No. 478/1954, where the appellant argued for in-kind restitution based on a prior recommendation by the prefect. The court determined that the property was legally acquired through a valid donation compliant with the socialist cooperative framework in force at the time, constituting a socialistic socialist public organization property regime rather than private ownership, and thus not subject to the restitution regime for abusive takings under Law No. 10/2001. Furthermore, the court held that the claimant’s right to claim restitution under the transitional Law No. 109/1966 had lapsed due to non-exercise within the statutory one-year limitation period, and the prior valid contract was further consolidated by a definitive judicial decision dismissing the action for annulment.
Legislator headnote
AI generatedart. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001, art. 312 C. proc. civ, art. 304 C. proc. civ; Restitution of Socialist Property: Dismissal Based on Lapse of Transitional Remedies and Inapplicability of Restitution Law to Public Socialist Cooperatives: The dispute concerned a consumer cooperative’s challenge to a mayoral order denying the return of a property donated to the Romanian state in 1964 under Decree No. 478/1954, where the appellant argued for in-kind restitution based on a prior recommendation by the prefect. The court determined that the property was legally acquired through a valid donation compliant with the socialist cooperative framework in force at the time, constituting a socialistic socialist public organization property regime rather than private ownership, and thus not subject to the restitution regime for abusive takings under Law No. 10/2001. Furthermore, the court held that the claimant’s right to claim restitution under the transitional Law No. 109/1966 had lapsed due to non-exercise within the statutory one-year limitation period, and the prior valid contract was further consolidated by a definitive judicial decision dismissing the action for annulment.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for dismissing the appeal as unfounded based on the lack of valid grounds for cassation.
Procedural provision governing the court's power to dismiss or modify the appealed decision in the context of the cassation review.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara la 17 noiembrie 2003, reclamanta F. Hunedoara a formulat, în contradictoriu cu Primarul municipiului Deva, o contestație împotriva dispoziției emisă de acesta, nr. 928/2003 prin care a solicitat anularea acesteia și obligarea primarului la emiterea unei dispozitiv de restituire în natură sau prin echivalent bănesc imobilul situat în str. A. donat statului român în 1964, în temeiul Decretului nr. 478/1954.
Tribunalul Hunedoara prin sentința civilă nr. 678 din 21 aprilie 2004 a respins acțiunea.
Pentru a motiva această hotărâre Tribunalul a reținut că prin dispoziția nr. 928/2003 Primarul municipiului Deva a respins notificarea reclamantei pe considerentul că acțiunea în anularea contractului de donație a fost respinsă prin sentința civilă nr. 1844 din 5 august 2003 a Judecătoriei Deva rămasă definitivă și irevocabilă. S-a constatat că donația s-a făcut cu respectarea reglementărilor în vigoare la data realizării contractului de donație.
S-a constatat de asemenea că nu se aplică în persoana reclamantei dispozițiile art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001. Potrivit acestui text organizațiile cooperatiste sunt debitoare ale obligației de restituire a imobilelor dar aceste organizații au fost prin esență organizații socialiste obștești cu caracter economic și nu cu caracter privat de tip capitalist.
S-a mai reținut că până la apariția Legii nr. 10/2001 a existat, ca măsură de recuperare. Legea nr. 109/1966 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum care potrivit art. 162 alin. (3) și (4) a acordat posibilitatea restituirii activelor imobilizate și trecute fără plată în proprietatea statului, la cerere, în termen de un an de la data intrării în vigoare a legii. În raport de aceste dispoziții speciale s-a constatat stins dreptul la reparație al reclamantei prin nevalorificarea lui în termenul de decădere prevăzut de lege.
Curtea de Apel Alba Iulia prin decizia civilă nr. 1128/A din 1 iulie 2004 a respins ca nefondat apelul reclamantei împotriva sentinței tribunalului, reținând că reclamanta funcționează în baza Decretului nr. 133/1949 privind organizarea cooperativei ca organizație socialistă obștească iar din documentația întocmită anterior actului de demolare (1964) ca și din acest contract rezultă că imobilul în care se află apartamentul donat a fost construit de fostul Sfat Popular al orașului Deva din fondurile cooperativei de consum, ca atare, în regim de proprietate cooperatistă socialistă și nicidecum în regim de proprietate privată.
Împotriva acestei decizii reclamanta a declarat în termen recurs fără a indica motivele în drept. În fapt recurenta a făcut un istoric al cauzei și a solicitat anularea deciziei nr. 928/2003 și restituirea în natură a imobilului avându-se în vedere că s-a ignorat recomandarea prefectului de a se acorda despăgubiri în natură.
Analizând recursul prin prisma probelor administrate în cauză și lucrărilor formulate în cadrul acestei căi de atac se constată că nu se pot reține critici ale deciziei atacate care să fie prevăzute de art. 304 și să îngăduie casarea sau modificarea hotărârii pronunțate în apel.
Decizia de respingere a valorificării a reținut în mod legal că în cauză nu a fost vorba de o preluare abuzivă a imobilului în sensul art. 1-3 din Legea nr. 10/2001.
Instanțele, în exercițiul controlului judiciar al actelor întocmite de autoritățile prevăzute de Legea nr. 10/2001 să rezolve notificările de restituire a bunurilor revendicate, au constatat că decizia a fost legală și temeinică.
Temeinicia deciziei s-a analizat atât sub aspectul valabilității actului de preluare în proprietatea statului, donație legală, consolidată în valabilitatea ei și prin hotărârea judecătorească definitivă, cât și sub aspectul calității persoanei juridice reclamante, subiect de drept cooperatist de tip obștesc socialist și nu de tip cooperatist privat.
Pe cale de consecință constatând că recursul nu este întemeiat văzând și dispozițiile art. 304 și art. 312 C. proc. civ. se va respinge pentru considerentele mai sus arătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta F. Hunedoara, Deva împotriva deciziei nr. 1128/A din 1 iulie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 decembrie 2005.