Homicide penalty and civil damages: rejection of provocation as mitigating circumstance and sufficiency of moral compensation

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele;

Prin sentința penală nr. 6 din 5 ianuarie 2006, Tribunalul Prahova, secția penală l-a condamnat pe inculpatul V.P., la 16 ani închisoare, pentru infracțiunea de omor, prevăzută de art. 174 C. pen., dispunându-se și degradarea sa militară.

S-a făcut aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen.

Totodată, a fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, de la 21 august 2005 la zi.

În baza art. 998 – art. 999 C. civ., raportat la art. 14 și 15 coroborate cu art. 346 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat să plătească 78,31 RON despăgubiri părții civile S.A.P., 4.000 RON daune materiale și 6.000 RON daune morale, părții civile G.G., în nume propriu și ca reprezentantă legală a minorilor I.A. și G.M.; 1.500 RON daune morale, părții civile V.M., 4.000 RON daune morale, părții civile G.E.

S-a luat act că C.A.S. Prahova nu s-a constituit parte civilă în proces.

De asemenea, inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către părțile civile G.E. și G.G. și către stat.

S-a reținut, în esență, că, în seara zilei de 20 august 2005, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, după o altercație verbală cu ginerele său, numitul G.V., inculpatului a mers la propriul domiciliu, de unde s-a întors la acela al victimei înarmat cu un cuțit, cu care a înjunghiat-o în mod repetat, în zona toracică, producându-i grave leziuni interne ce i-au determinat, în scurt timp, decesul.

Curtea de Apel Ploiești, secția pentru cauze cu minori și relații de familie, prin decizia penală 10 din 20 martie 2006, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatul V.P. și de părțile civile G.E., V.M. și G.G., aceasta din urmă, în nume propriu și ca reprezentant legal al minorilor G.I.A. și G.G.M.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpatul V.P. și părțile civile G.E. și G.G., în nume propriu și ca reprezentant legal al minorilor G.G.M. și G.I.A.

Prin recursul declarat, inculpatul V.P. a solicitat reducerea pedepsei, prin reținerea în favoarea sa a circumstanței atenuante legale a provocării prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen.

Partea civilă G.E. a solicitat majorarea pedepsei stabilită inculpatului, pe care o consideră prea mică în raport cu fapta săvârșită, și, de asemenea majorarea, despăgubirilor civile.

Partea civilă G.G., în nume propriu și ca reprezentant legal al minorilor G.I.A. și G.G.M., nu au formulat, nici scris și nici oral, motive de casare, lăsând la aprecierea Curții soluționarea tuturor recursurilor declarate în cauză.

Recursul declarat de inculpat este nefondat.

Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanțele au reținut în mod corect, pe baza probelor administrate, fapta și vinovăția inculpatului și au făcut o încadrare corespunzătoare în dispozițiile legii penale. Din ansamblul probator existent la dosar, nu rezultă că inculpatul ar fi fost provocat de victimă, după cum corect a reținut și instanța de fond; de altfel, în apel, inculpatul nici nu a mai invocat această circumstanță atenuantă legală.

În raport cu gradul ridicat de pericol social al faptei, reflectat de modul în care inculpatul a conceput-o și săvârșit-o (a mers acasă, s-a înarmat cu un cuțit, a revenit la domiciliul victimei și, urmărind-o, i-a aplicat cu acel instrument vulnerant apt de a ucide, mai multe lovituri, care i-au provocat decesul) precum și de datele ce caracterizează persoana inculpatului (cunoscut cu antecedente penale), rezultă că instanțele au făcut o justă și corectă individualizare a pedepsei, astfel că nu se impune reducerea acesteia.

Recursul declarat de partea civilă G.E. este, de asemenea, nefondat, cât privește latura penală, pentru aceleași considerente care au fost expuse în examinarea recursului inculpatului, iar în ce privește latura civilă, deoarece cuantumul despăgubirilor acordate acesteia a fost stabilit în mod corespunzător și acoperă prejudiciul moral suferit, 40.000.000 ROL (4.000 RON).

Totodată, se apreciază, ca nefondat, și recursul declarat de partea civilă G.G., în nume propriu și ca reprezentantă legală a copiilor ei minori, I.A. și G.M., întrucât și în cazul lor cuantumul despăgubirilor pentru prejudiciul material de 40.000.000 ROL (4.000 RON), precum și cel al despăgubirilor pentru prejudiciile morale, 60.000.000 ROL (6.000 RON) a fost corect evaluat și acoperă prejudiciile suferite.

Față de aceste considerente, avându-se în vedere și faptul că, verificându-se decizia atacată în raport cu prevederile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., nu se identifică existența altor motive, care, analizate din oficiu, să ducă la casare, urmează ca recursurile declarate în cauză să fi respinse, ca nefondate, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurentul inculpat V.P. și recurentele părți civile G.E. și G.G., în nume propriu și ca reprezentantă a minorilor G.G.M. și G.I.A. împotriva deciziei penale nr. 10 din 20 martie 2006 a Curții de Apel Ploiești, secția pentru minori și de relații de familie.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive, de la 21 august 2005 la 4 mai 2006.

Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 220 RON (2.200.000 lei), din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 RON (1.000.000 lei), se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurenta parte civilă G.E. la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 120 RON (1.200.000 lei).

Obligă recurenta parte civilă G.G. la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 120 RON (1.200.000 lei).

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 4 mai 2006.