Tariff surcharge debt: prior offset protocol extinguishing obligation and lack of passive procedural capacity of end-user under Law 215/2001
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeals as unfounded, thereby affirming the Appellate Court's decision to reverse the trial court and dismiss the electricity distribution company's claim for tariff surcharges. The dispute concerned the recovery of 501,846,000 lei in accrued tariff surcharges, which the supplier argued was acknowledged and subject to payment scheduling in a 2004 debt installment agreement that interrupted the statute of limitations. However, the appellate courts determined that the obligation had already been extinguished through a 2000 offset protocol signed in accordance with Law No. 76/2000, which settled all debts prior to January 1, 2001, and further held that the final user lacked passive procedural capacity to be sued because it was not a party to the energy supply contract under Law No. 215/2001.
Legislator headnote
AI generatedart. 65 alin. (2) din Legea nr. 76/2000, art. 19 din Legea nr. 215/2001; Tariff surcharge debt: prior offset protocol extinguishing obligation and lack of passive procedural capacity of end-user under Law 215/2001: S-a reținut în considerentele deciziei că majorările de tarif care fac obiectul facturii din 31 ianuarie 2001 au fost achitate prin procesul verbal de compensare din 15 decembrie 2000 semnat de reclamanta S.D.F.E.E.E.B. Deva și de C.L.C.G., conform prevederilor art. 65 alin. (2) din Legea nr. 76/2000 a bugetului de stat pe anul 2000 rectificat prin O.U.G. nr. 145/2000. Că procesul verbal de compensare s-a încheiat pentru stingerea obligațiilor de plată în sumă de 1.668.919.000 lei acoperind toate datoriile pârâtei până la 1 ianuarie 2001, așa cum rezultă și din raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză de expertul I.G.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 70 din 25 ianuarie 2005 a Tribunalului Hunedoara, secția comercială și contencios administrativ, s-a admis acțiunea reclamantei S.D.F.E.E.E.B., sucursala Deva și însușită de A.V.A.S. București și pârâta P.C.G. a fost obligată la plata sumei de 501.846.000 lei reprezentând majorări tarifare și la 54.081.920 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că prin procesul verbal de eșalonarea datoriilor din 14 octombrie 2004 pârâta recunoaște că datorează reclamantei suma de 501.846.000 lei cu titlu de majorări tarifare și este de acord cu eșalonarea acesteia conform unui grafic stabilit de părți.
Acest proces verbal întrerupe prescripția invocată de pârâte în apărare și nu se poate reține că s-a dat prin vicierea consimțământului, întrucât nu s-a făcut nici o dovadă în acest sens.
Curtea de Apel Aba Iulia, secția comercială și contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 113 din 3 iunie 2005 a admis apelul declarat de pârâte împotriva sentinței tribunalului pe care a schimbat-o în tot în sensul că a respins acțiunea formulată de reclamantă și a obligat-o la 10.956.000 lei cheltuieli de judecată în apel.
S-a reținut în considerentele deciziei că majorările de tarif care fac obiectul facturii din 31 ianuarie 2001 au fost achitate prin procesul verbal de compensare din 15 decembrie 2000 semnat de reclamanta S.D.F.E.E.E.B. Deva și de C.L.C.G., conform prevederilor art. 65 alin. (2) din Legea nr. 76/2000 a bugetului de stat pe anul 2000 rectificat prin O.U.G. nr. 145/2000. Că procesul verbal de compensare s-a încheiat pentru stingerea obligațiilor de plată în sumă de 1.668.919.000 lei acoperind toate datoriile pârâtei până la 1 ianuarie 2001, așa cum rezultă și din raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză de expertul I.G.
Instanța de apel a stabilit că pârâta nu are calitate procesuală pasivă, întrucât nu este parte în contract și nu reprezintă C.G., conform art. 19 din Legea nr. 215/2001.
Împotriva acestei decizii ambele reclamante au declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. și au susținut că a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile declarate de reclamantele A.V.A.S. București și S.D.F.E.E.E.B. Deva, împotriva deciziei civile nr. 113/ A din 3 iunie 2005 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică, astăzi 17 martie 2006.