Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 5285/2006 AI generated

Judicial enforcement of mandatory 60-day administrative deadline for property restitution decisions under Law 10/2001

Case Number Decizia nr. 5285/2006
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court dismissed the mayor's appeal, upholding the appellate decision that compels the municipal administration to issue a reasoned disposition responding to a request for the in-kind restitution of an immovable property, thereby establishing that the petitioners were entitled to judicial intervention despite the absence of an explicit penalty for non-compliance in the governing statute. The dispute centered on the city's failure to process a notification submitted under Law No. 10/2001, which mandates a 60-day deadline for administrative decisions on restitution claims; the defendants argued that the lack of a statutory sanction rendered the deadline non-binding and that the plaintiffs lacked standing because they could have pursued a common law action instead. The court held that the 60-day limit is mandatory to prevent indefinite uncertainty and that the administration's two-year inaction constituted an unjustified refusal to resolve the request, thereby validating the specific procedural route provided by Law No. 10/2001 for judicial control of administrative omissions over a general obligation-to-do action under the Civil Code, while simultaneously rejecting the appeal grounds under Article 304 of the Code of Civil Procedure due to the failure to identify omitted evidence.

Legislator headnote

AI generated

art. 256 C. proc. civ, art. 23 din Legea nr. 10/2001, art. 312 C. proc. civ; Judicial enforcement of mandatory 60-day administrative deadline for property restitution decisions under Law 10/2001: Pârâtul a declarat recurs în termen legal invocând în drept motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ.

Keywords

AI generated
restitution of property judicial law Civil Procedure Code compliance with deadline enforcement decision municipal obligation

Cited Legislation

AI generated
art. 256 C. proc. civ
Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ.
art. 23 din Legea nr. 10/2001
S-a constatat că pârâtul nu a respectat obligațiile ce-i revin din dispozițiile art. 23 din Legea nr. 10/2001, să emită dispoziție motivată în 60 de zile de la înregistrarea notificării sau de la data depunerii actelor doveditoare și ca atare corect a fost obligat să emită o atare dispoziție.
art. 312 C. proc. civ
10 neindicându-se de fapt proba administrată omisă a fi luată în analiză de instanță), văzând și dispozițiile art. 312 C. proc. civ.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 2 octombrie 2003 reclamanta I.A.N., S.S.E., S.E. au chemat în judecată pe Primarul municipiului Constanța pentru obligarea pârâtului să pronunțe o deciziei sau dispoziție motivată asupra cererii de restituire în natură a imobilului situat în Constanța.

Judecătoria Constanța prin sentința civilă nr. 15635 din 11 decembrie 2003 a admis acțiunea.

Curtea de Apel Constanța prin decizia civilă nr. 494/C din 12 mai 2004 a admis apelul pârâtului, a anulat sentința civilă nr. 15635/2003 ca fiind pronunțată de o instanță necompetentă material și a trimis cauza spre rejudecare în fond, Tribunalului Constanța.

Tribunalul Constanța prin sentința civilă nr. 808 din 18 iunie 2004, a respins excepția lipsei de interes și a admis acțiunea, a fost obligat pârâtul să se pronunțe asupra notificării înregistrată la nr. 1075 din 5 septembrie 2001 prin dispoziție.

Curtea de Apel Constanța prin decizia nr. 1378/C din 7 decembrie 2004 a respins ca nefondat apelul pârâtului.

S-a constatat că pârâtul nu a respectat obligațiile ce-i revin din dispozițiile art. 23 din Legea nr. 10/2001, să emită dispoziție motivată în 60 de zile de la înregistrarea notificării sau de la data depunerii actelor doveditoare și ca atare corect a fost obligat să emită o atare dispoziție.

Pârâtul a declarat recurs în termen legal invocând în drept motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ.

În fapt s-a criticat hotărârea instanței față de împrejurarea că neemiterea deciziei s-a datorat culpei reclamanților care au depus certificatul de calitate la 10 octombrie 2001 iar la 1 octombrie 2002 și-au completat notificarea schimbând practic, obiectul. S-a mai arătat că termen de 60 de zile este de recomandare și nu se poate constrânge prin hotărâre pârâta să emită o dispoziție. Obligația emiterii dispoziției rezidă în lege și ca atare reclamanții trebuiau să aștepte emiterea ei, aceștia, nu aveau interesul promovării unei asemenea acțiuni, având deschisă calea dată de 1075 C. civ.

Recursul este nefondat.

Instanțele au aplicat corect Legea nr. 10/2001 care deși nu impune o sancțiune în caz de nerespectare a art. 23, emiterea unei dispoziții motivate în termen de 60 zile de la primirea notificării sau depunerea actelor, nu poate fi interpretată în afara scopului pentru care a fost elaborată, soluționarea în regim de urgență a cererilor de revendicare.

O interpretare contrară, în sensul susținut de recurentă, că lipsa unei sancțiuni nu impune respectarea termenului prevăzut de art. 23, ar invita organele abilitate în rezolvarea cererilor de revendicare la crearea, sine die, a unei stări de incertitudine nepermisă de nici unul din textele legii. De altfel se constată că nerezolvarea notificării la un interval de aproape doi ani de la înregistrarea notificării fără să existe impedimente de natură obiectivă dovedite în cauză, pune pârâtul în situația de a fi pus în culpă prin nerespectarea dispozițiilor legale. Instituirea controlului judiciar al modului în care sunt rezolvate cererile de restituire în faza administrativă, pune în discuție, în situația concretă a speței, omisiunea pârâtei de a rezolva notificarea, atitudine care este interpretată ca un refuz nejustificat de rezolvare.

În această situație se constată că reclamanții au interes în formularea prezentei acțiuni și în mod legal au apelat la procedura de control judiciar prevăzută de Legea nr. 10/2001 fără să fie necesar să formuleze pe calea dreptului comun în reglementările date de Codul civil, o acțiune având ca obiect obligația de a face.

Pentru considerentele arătate și constatând că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ. (pentru pct. 10 neindicându-se de fapt proba administrată omisă a fi luată în analiză de instanță), văzând și dispozițiile art. 312 C. proc. civ. se va respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de Primarul municipiului Constanța împotriva deciziei nr. 1378/C din 7 decembrie 2004 a Curții de Apel Constanța, secția civilă.

Obligă recurentul la plata 500 RON cheltuieli de judecată către intimați.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 mai 2006.