Pretrial detention challenge during Constitutional Court referral: admissibility of appeal against interlocutory order suspending proceedings
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the partial appeal filed by the defendant as inadmissible, thereby upholding the appellate court's decision to maintain his pretrial detention status while suspending the main proceedings to refer a constitutionality challenge to the Constitutional Court. The defendant had appealed the procedural ruling that suspended his appeal against a first-instance detention order to address the alleged unconstitutionality of Article 52(6) of the Code of Criminal Procedure, arguing the appeal was admissible at that stage. The Court determined the appeal was legally impermissible under Article 385¹⁵(1)(a) of the Code of Criminal Procedure because, pursuant to Article 141 of the same Code, preventive measures are subject to judicial review only in first instance and on appeal, not during the supreme court review phase (recurs), which would constitute an unauthorized "appeal on appeal." Consequently, the defendant was ordered to pay 60 lei in judicial costs to the state.
Legislator headnote
AI generatedart. 52 alin. (6) C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen, art. 141 C. proc. pen, art. 192 C. proc. pen; Pretrial detention challenge during Constitutional Court referral: admissibility of appeal against interlocutory order suspending proceedings: Examinându-se actele dosarului și încheierea atacată (dată în faza procesuală a recursului), prin raportare la dispozițiile art. 141 C. proc. pen., Curtea reține că, în cursul judecății, măsurile preventive, luate, printre care”, și „menținerea arestării” (cazul în speță) cu adevărat au cale de control judiciar, respectiv, recursul numai însă „acele încheieri date în primă instanță și în apel”, potrivit textului sus-menționat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor dosarului, se constată următoarele:
La data de 14 iulie 2006 la Curtea Militară de Apel se afla pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul colonel (rez.) P.C. (dosar nr. 96/2006), împotriva încheierii din 10 iulie 2006 a Tribunalului Militar Teritorial București în dosarul nr. 27/2006.
Față de excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 52 alin. (6) C. proc. pen., ridicată de inculpatul P.C., prin încheierea ședinței publice din 14 iulie 2006, Curtea Militară de Apel a dispus:
Trimiterea cauzei cu privire la judecarea recursului împotriva încheierii din 10 iulie 2006 a Tribunalului Militar Teritorial București dată în dosarul nr. 27/2006, la Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (6) C. proc. pen., ridicată de inculpatul colonel (rez.) P.C.
Totodată a suspendat judecarea recursului până la soluționarea excepției și s-a menținut starea de arest a inculpatului, (neschimbându-se temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri și nefiind depășit nici termenul rezonabil prevăzut de Constituție, prevederile legale de specialitate precum și a practicii de față de recurentul P.C.).
Inculpatul nemulțumit de această ultimă dispoziție a încheierii din 14 iulie 2006, a declarat recursul (parțial) de față, apreciindu-l ca fiind admisibil, în aceste limite și chiar în această fază procesuală, respectiv a soluționării recursului său.
Recursul este inadmisibil și ca atare va fi respins, în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.
Examinându-se actele dosarului și încheierea atacată (dată în faza procesuală a recursului), prin raportare la dispozițiile art. 141 C. proc. pen., Curtea reține că, în cursul judecății, măsurile preventive, luate, printre care”, și „menținerea arestării” (cazul în speță) cu adevărat au cale de control judiciar, respectiv, recursul numai însă „acele încheieri date în primă instanță și în apel”, potrivit textului sus-menționat.
Cum în speță ne aflăm deci, în recurs, a admite teza și susținerile inculpatului, ar însemna nu numai că, ar fi încălcat textul analizat, dar ne-am afla într-o cale de atac, a recursului la recurs, instituție de drept procesual, necunoscută de dreptul procesual român în vigoare.
În consecință, încheierea atacată va fi menținută, ca temeinică și legală în totalitatea sa, iar recursul respins, ca inadmisibil.
Se vor aplica și dispozițiile art. 192 C. proc. pen., dată fiind culpa procesuală a recurentului în declanșarea litigiului penal de față și a cheltuielilor judiciare efectuate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul P.C. împotriva încheierii de ședință din data de 14 iulie 2006 Curții Militare de Apel, pronunțată în dosarul nr. 96/2006.
Obligă pe recurentul inculpat să plătească statului suma de 60 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 2 august 2006.