Robbery sentencing: proportionality of imprisonment and post-execution recidivism versus alleged victim coercion

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Tribunalul Timiș, prin sentința penală nr. 685/ P din 31 octombrie 2005, în baza art. 211 alin. (1) lit. b), alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul A.M., pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, la pedeapsa închisorii de 8 ani cu interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

În baza art. 211 alin. (1) și alin. (2) lit. b), alin. (21) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul P.C.M., pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, la pedeapsa închisorii de 8 ani cu interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

A constatat că partea vătămată L.F.O. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 118 lit. d) C. pen., a confiscat de la inculpați suma de 300.000 lei prejudiciul rămas nerecuperat pentru care partea vătămată nu s-a constituit parte civil.

În baza art. 8 C. pen., art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpaților și a dispus deducerea arestului preventiv din 17 iulie 2005 la zi.

Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș sub nr. 492 din 8 august 2005 înregistrat la această instanță sub nr. 794/ P din 10 august 2005 au fost trimiși în judecată inculpații P.C.M., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., reținându-se că, în noaptea de 16 iulie 2005, l-au condus pe partea vătămată L.F.O. pe un teren viran situat pe raza municipiului Lugoj lângă calea ferată Lugoj - Buziaș, unde, după ce l-au lovit, l-au deposedat de suma de 2,5 milioane lei, telefonul mobil și ceas. De asemenea, cei doi inculpați l-au deposedat pe partea vătămată și de o legătură de chei, precum și de permisul de conducere pe care însă le-au abandonat, părăsind locul faptei.

Din probele dosarului, proces-verbal de cercetare la fața locului, declarațiile părții vătămate, declarații martori, dovezi de ridicare de la inculpați a bunurilor părții vătămate și de restituire către aceasta și declarațiile inculpaților s-a reținut următoarea situație de fapt:

În noaptea de 16 iulie 2005, partea vătămată L.F.O., student la Facultatea de finanțe-bănci din cadrul Universității Europene D. din Lugoj, intenționa să se deplaseze la discoteca organizată la casa de cultură din oraș, sens în care a plecat de la domiciliul său, situat pe str. Timișorii. Ajuns n fața Liceului C.B. din Lugoj, partea vătămată a intrat în vorbă cu inculpații A.M. și P.M.C. Toți trei au hotărât să se deplaseze la localul C., cu intenția de a consuma băuturi alcoolice. După ce și-au achiziționat bere, cei trei și-au continuat drumul spre discotecă. La un moment dat, inculpații i-au propus părții vătămate să nu se mai deplaseze la discoteca organizată la casa de cultură, motivând că acolo sunt multe persoane de etnie rromă, ci la o altă discotecă la care s-au oferit să o conducă pe partea vătămată. Întrucât partea vătămată a acceptat propunerea celor doi, aceștia l-au condus pe un teren viran situat pe raza municipiului Lugoj – Buziaș, unde, după ce l-au lovit, l-au deposedat pe partea vătămată și de o legătură de chei, precum și de permisul de conducere pe care însă, le-au abandonat, părăsind în fugă locul faptei.

Partea vătămată a încercat să-i urmărească pe inculpați însă, nu a reușit, astfel că a anunțat organele de poliție.

În dimineața zilei de 17 iulie 2005 s-a reușit identificarea agresorilor în persoana inculpaților A.M. și P.C.M., la locuința inculpatului A.M. fiind găsit telefonul mobil și ceasul părții vătămate, iar de la inculpatul P.C.M. ridicându-se suma de 2.200.000 lei a părții vătămate. Toate bunurile menționate au fost predate părții vătămate pe bază de dovadă, astfel că aceasta se mai constituie parte civilă cu suma de 300.000 lei.

Martorul M.T.A., barman la localul C. i-a recunoscut pe partea vătămată L.F.O. și inculpatul A.M. ca fiind doi dintre clienții care au cumpărat bere de la barul respectiv, în noaptea de 16 iulie 2005.

De asemenea, martorul precizează că partea vătămată L.F.O. s-a întors în noaptea respectivă la bar, relatându-i că persoana care l-a însoțit împreună cu o altă persoană l-au deposedat prin violență de un telefon mobil, ceas și bani.

S-a efectuat o recunoaștere din grup cu partea vătămată L.F.O. și cei doi inculpați, în cadrul căreia partea vătămată i-a recunoscut pe inculpați ca fiind persoanele care l-au deposedat prin violență de bani și bunuri.

Inculpatul A.M. nu recunoaște comiterea faptei, arătând că bunurile găsite la el în locuință au fost aduse de inculpatul P.C.M., acesta din urmă fiind dușmanul lui, astfel explicându-se faptul că P.C.M. declară că au tâlhărit-o împreună pe partea vătămată.

Inculpatul P.C.M. a recunoscut comiterea faptei.

Partea vătămată a declarat că valoarea prejudiciului este de 7.000.000 lei și nu se constituie parte civilă în cauză cu suma de 300.000 lei, prejudiciu rămas nerecuperat.

Inculpatul P.C.M. are antecedente penale ce nu atrag starea de recidivă, iar inculpatul A.M. a săvârșit fapta din prezentul dosar în stare de recidivă postexecutorie, fiind condamnat, la 3 ani și 3 luni închisoare, prin sentința nr. 859 din 5 septembrie 2001 a Judecătoriei Pașcani, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 208 și 209 lit. g) C. pen., cu aplicarea art. 71 și 64 C. pen.

Inculpatul a fost arestat preventiv la 17 aprilie 2001 și liberat condiționat cu un rest de pedeapsă de 294 zile neexecutat la data de 26 noiembrie 2003.

În drept, fapta inculpaților A.M. și P.C.M. care, în noaptea de 16 iulie 2005, în jurul orelor 2,00, prin violență l-au deposedat pe partea vătămată L.F.O. de suma de 2,5 milioane lei, un telefon celular și un ceas de mână, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b), alin. (21) lit. a) C. pen. Inculpatul A.M. a săvârșit fapta în stare de recidivă postexecutorie, prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 211 alin. (1) lit. b), alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul A.M. pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, la pedeapsa închisorii de 8 ani, cu interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit. b), alin. (21) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul P.C.M. pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, la pedeapsa închisorii de 8 ani, cu interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

La stabilirea pedepselor s-a avut în vedere pericolul social al inculpaților, pericolul ridicat al faptei comise, modalitatea de comitere a faptei, scopul urmărit, prejudiciul creat, astfel încât pedeapsa aplicată inculpaților să fie de natură să ducă la reeducarea acestora și la prevenirea comiterii de noi fapte penale.

A constatat că partea vătămată L.F.O. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 118 lit. d) C. pen., a confiscat de la inculpați suma de 300.000 lei, prejudiciul rămas nerecuperat pentru care partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 88 C. pen., și art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpaților și a dispus deducerea arestului din 17 iulie 2005 la zi.

Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel cei doi inculpați, criticând-o pentru netemeinicie, întrucât pedepsele aplicate sunt aspre.

Curtea de Apel Timișoara, prin decizia penală nr. 54/ A din 2 februarie 2006, a admis apelul declarat de inculpatul P.C.M. împotriva sentinței penale nr. 685/ PI din 31 octombrie 2005, pronunțată de Tribunalul Timiș.

S-a casat în parte sentința privind măsura confiscării sumei de 300.000 lei în solidar și de la inculpatul P.C.M. și rejudecând, înlătură măsura confiscării sumei de 300.000 lei de la inculpatul P.C.M., urmând să se mențină măsura confiscării numai de la inculpatul A.M.

Respinge apelul inculpatul A.M. împotriva aceleiași sentințe, ca nefondat.

Menține măsura arestării preventive pentru fiecare inculpat și deduce în continuare, arestarea preventivă de la 31 octombrie 2005 la zi.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Nemulțumiți și de această hotărâre, în termenul legal, au declarat recurs atât inculpatul P.C.M., precum și inculpatul A.M.

Prin recursurile declarate, cei doi inculpați reiau motivul invocat și prin apel, respectiv, au solicitat reducerea pedepselor și numai inculpatul P.C.M. și pentru prima dată, în această fază procesuală, susține că asupra sa s-au exercitat presiuni, pentru a-l învinovăți pe coinculpatul A.M.

Recursurile sunt nefondate.

Verificându-se probatoriu cauzei și hotărârea atacată, în raport de criticile aduse, precum și din oficiu, Curtea reține că acesta a fost evaluat corect, că situația de fapt corespunde activității infracționale desfășurată de fiecare inculpat, iar încadrarea juridică este cea legală.

Nu se constată nici un fel de dubii sau contradicții cu privire la vinovăția fiecărui recurent, așa încât, susținerile inculpatului P.C.M. sunt apreciate ca simple afirmații și apărări, infirmate însă de probe.

Pedepsele în cuantum de câte 8 ani închisoare, pentru fiecare inculpat recurent, față de împrejurările concrete în care au conceput și realizat tâlhăria comisă, nu pot fi apreciate ca excesive, aflându-se doar cu un an peste limita minimă prevăzută de textul ce incriminează fapta, dar și în raport cu datele făptuitorilor, ce au antecedente penale, iar pentru A.M. fiind corect reținută și starea de recidivă postexecutorie.

În consecință, recursurile urmează a fi respinse, ca nefondate, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și menținută hotărârea atacată.

Se vor aplica pentru cei doi inculpați recurenți și dispozițiile art. 381 și 192 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații A.M. și P.C.M. împotriva deciziei penale nr. 54/ A din 2 februarie 2006 a Curții de Apel Timișoara.

Deduce din pedepsele aplicate inculpaților, perioada arestării preventive de la 17 iulie 2005 la 7 aprilie 2006.

Obligă recurenții inculpați la plata sumelor de câte 220 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, sumele de câte 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 7 aprilie 2006.