Premature Pension Appeal Rejected for Skipping Mandatory Board Review
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court rejected the claimant's appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's dismissal of the action as prematurely filed; the claimant had directly sued the pension authority in administrative court without completing the mandatory preliminary administrative procedure required by Law No. 189/2000 for recognition of refugee status for 1943–1945, and the court found no unjustified refusal or failure to decide because no application had ever been registered with the authority. The decision affirms that prior recourse to the administrative commission is a compulsory prerequisite, and the appellate judgment remains in force.
Legislator headnote
AI generatedart. 2 lit. b) din Legea nr. 554/2004; Premature Pension Appeal Rejected for Skipping Mandatory Board Review: Potrivit art. 2 lit. b) din Legea nr. 554/2004, prin „refuz nejustificat de a soluționa o cerere” se înțelege exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiune în contencios administrativ, reclamanta B.E. a chemat în judecată Casa de Pensii a municipiului București, solicitând recunoașterea statutului de refugiat pentru perioada 24 septembrie 1943 - 6 martie 1945.
Prin sentința civilă nr. 1218 din 22 iunie 2005, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta B.E., ca prematur formulată, reținând că reclamanta s-a adresat direct instanței de contencios administrativ, neîndeplinind procedura administrativă obligatorie prevăzută de lege.
Împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs, B.E., motivând, în esență, că neîndeplinirea procedurii prealabile nu i se poate imputa ei, ci funcționarilor care nu au acceptat nici depunerea dosarului și nici audiența la autoritățile competente din cadrul Casei de Pensii a municipiului București.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 2 lit. b) din Legea nr. 554/2004, prin „refuz nejustificat de a soluționa o cerere” se înțelege exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea.
În cauză, nu există, însă, nici un act al autorității publice în sensul arătat.
În speță, nu ne găsim nici în ipoteza nesoluționării cererii în termenul legal, întrucât reclamata nu a înregistrat nici o cerere la autoritatea pârâtă.
Legea nr. 189/2000 instituie o procedură administrativă obligatorie, instanța de contencios administrativ urmând să fie sesizată după pronunțarea unei hotărâri motivate de către comisie.
Cum reclamanta s-a adresat direct instanței de contencios administrativ, în mod întemeiat instanța de fond a respins acțiunea acesteia, ca prematur introdusă.
Față de considerentele prezentate, recursul de față se dovedește nefondat și urmează să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de B.E. împotriva sentinței civile nr. 1218 din 22 iunie 2005 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 decembrie 2005.