Denial of labor-detachment pension benefits upheld for failure to prove service in eligible unit

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe calea contenciosului administrativ, la data de 9 februarie 2005, reclamantul D.F. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Bacău, să se dispună anularea hotărârii nr. 2650 din 22 martie 2003, prin care i s-a respins cererea privind acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002.

Motivându-și cererea, reclamantul a arătat că, în perioada 7 februarie 1954 - 16 noiembrie 1956, a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă, dar pârâta i-a respins solicitarea de a i se acorda drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, sub motivația că nu îndeplinește cerințele prevăzute de actul normativ menționat.

Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 61 din 9 mai 2005, a respins acțiunea, ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, deși pe perioada stagiului militar, reclamantul a îndeplinit funcția de „constructor”, acestuia nu îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 309/2002, întrucât nu a lucrat într-un detașament al Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamantul D.F., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurentul consideră că sentința pronunțată de instanța de fond este greșită, deoarece perioada de stagiu militar, îndeplinită în unități de muncă, îi conferă beneficiul drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002.

Examinându-se sentința atacată, în raport cu criticile formulate, cu probele administrate în cauză, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este nefondat, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Conform dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, privind recunoașterea și acordarea unor drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, beneficiază de prevederile acestei legi, cetățeanul român, care a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă, în perioada menționată.

Stabilirea drepturilor prevăzute prin actul normativ menționat se face, potrivit art. 6 alin. (2) din lege, la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare și din adeverințele eliberate de Centrele militare județene sau de U.M. 02405 Pitești.

Pentru a putea beneficia de drepturile stabilite de Legea nr. 309/2002, o persoană trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

- să fie cetățean român;

- să fi efectuat stagiul militar în detașamente de muncă aparținând Direcției Generale a Serviciului Muncii;

- perioada avută în vedere să fie cuprinsă între 1950 - 1961.

Materialul probator administrat în cauză - livretul militar seria Ge nr. 059688, evidențiază, însă, că reclamantul nu a făcut dovada că a îndeplinit stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Toate aceste argumente îndreptățesc concluzia că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

Rezultă că recursul este neîntemeiat, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de D.F. împotriva sentinței nr. 61 din 9 mai 2005, a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 decembrie 2005.