Teacher reinstatement due to procedural defects in disciplinary dismissal under the Teaching Staff Statute

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin hotărârea nr. 55 din 19 octombrie 2000, Colegiul Central de Disciplină din cadrul Ministerului Educației Naționale, actualmente Ministerul Educației și Cercetării, a admis contestația formulată de C.G., a dispus reintegrarea petentului la Grupul Școlar Agricol Corabia, în postul avut anterior desfacerii contractului de muncă, cu plata către petent a tuturor drepturilor salariale, corespunzătoare, începând cu data de 15 iulie 2000 și până la executarea hotărârii în cauză.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs Inspectoratul Școlar Județean Olt, susținând că hotărârea se întemeiază pe o greșeală gravă, decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate în cauză.

În motivare s-a arătat că desfacerea contractului individual de muncă al contestatorului, s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 115-123 din Legea nr. 128/1997, privind Statutul personalului didactic, care au fost nesocotite la pronunțarea hotărârii nr. 55 din 19 octombrie 2000.

Examinând acțiunea, în raport cu actele dosarului și criticile formulate, instanța de fond, prin sentința civilă nr. 263 din 6 septembrie 2002, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a respins acțiunea reclamantului Inspectoratul Școlar Județean Olt.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut, în esență, faptul că în ședința Consiliului profesoral din 15 iunie 2002, s-a propus sancționarea pârâtului, pentru încălcarea dispozițiilor art. 117 alin. (1) din Legea nr. 128/1997, privind Statutul personalului didactic, însă din probele administrative nu a rezultat dacă măsura sancționării a fost luată cu respectarea numărului de cel puțin 1/3 din numărul total de semnături.

De asemenea, lipsește din dosar hotărârea prin care a fost numită comisia respectivă, iar procesul-verbal de ședință nu a fost înregistrat.

S-a mai reținut faptul că au fost încălcate și dispozițiile art. 119 alin. (2) din aceiași lege, cu privire la numirea membrilor comisiei.

Totodată, reține instanța, nu rezultă din procesul-verbal al comisiei, faptele ce i se impută pârâtului, cât și împrejurarea în care acestea s-ar fi săvârșit și urmările acestora, iar în ceea ce privește calificativul acordat pârâtului la sfârșitul anului 1999, de „insuficient”, acesta nu constituie o abatere disciplinară, așa cum greșit a fost interpretată de Comisia de cercetare.

Cât privește excepția ridicată de pârât, în sensul că Ministerul Educației și Cercetării nu are calitate procesuală pasivă în cauză, aceasta a fost înlăturată de instanța de fond, plecând de la prevederile art. 122 alin. (2) din teza a II-a din Legea nr. 128/1997.

Împotriva sentinței astfel pronunțate a declarat recurs Inspectoratul Școlar al județului Olt, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând drept motiv de casare că sentința s-a întemeiat pe o greșeală gravă, decurgând dintr-o apreciere eronată a actelor din dosarul cauzei, precum și că sentința a fost dată cu interpretarea și aplicarea greșită a prevederilor legale în vigoare, aplicabile speței.

Verificând cauza în raport cu dispozițiile art. 304 și art. 3041 C. proc. civ., Curtea va respinge recursul pentru cele ce urmează.

Obiectul cauzei îl constituie solicitarea recurentului, Inspectoratului Școlar al județului Olt, de anulare a hotărârii nr. 55 din 19 octombrie 2000, emisă de Colegiul Central de Disciplină din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, prin care intimatul C.G. a fost reintegrat pe postul deținut anterior.

Decizia de sancționare a intimatului, nr. 96 din 15 iulie 2000, a avut la bază raportul Comisiei de cercetare, constituită conform prevederilor art. 123 din Legea nr. 128/1997, în care s-a consemnat că acesta a avut o atitudine necorespunzătoare, a obținut calificativul „insuficient” la evaluare, fiind chemat în judecată pentru calomnie și a încălcat art. 7 și 15 din Statut.

De asemenea, dispoziția de desfacere a contractului de muncă s-a întemeiat și pe decizia de sancționare nr. 324 din 12 mai 2000, prin care acesta a fost sancționat cu diminuarea salariului, cu 10% pe 3 luni.

Legea nr. 128/1997, privind Statutul personalului didactic, instituie o procedură specială privind numirea pe post și sancționarea disciplinară prevăzută în Titlul VI al legii, intitulat „Răspunderea disciplinară și materială a personalului didactic, didactic auxiliar, a personalului de conducere, îndrumare și control”.

La art. 119 alin. (1), legea prevede că sancționarea disciplinară se face numai după cercetarea prealabilă a faptei, sesizate în scris și aduse la cunoștința celui în cauză și verificarea susținerilor făcute apărare.

La pct. 2 al aceluiași articol se menționează că pentru cercetarea abaterilor disciplinare, se constituie o comisie formată din 3-5 membri, având o anumită structură (compunere).

Conform art. 122 alin. (2), persoana sancționată are dreptul de a contesta în termen de 15 zile de la comunicarea deciziei, la Colegiul de Disciplină de pe lângă Inspectoratul Școlar și la Colegiul Central de Disciplină al Ministerului Învățământului, după caz.

Din hotărârea nr. 55/2000, a cărei anulare s-a solicitat, rezultă că procedura de sancționare a intimatului nu a fost respectată.

Astfel, nu rezultă respectarea numărului de cel puțin 1/3 din numărul total al membrilor Consiliului profesoral, conform prevederilor art. 117 alin. (1) din Legea nr. 128/1997.

Totodată, au fost încălcate dispozițiile art. 119 alin. (2) din aceeași lege, privind numărul membrilor comisiei de cercetare ce prevede:

„Pentru cercetarea abaterilor disciplinare se constituie o comisie formată din 3-5 membri...”, având, de asemenea, o anumită compunere expres stipulată în text.

De asemenea, nu rezultă, din procesul-verbal al comisiei, faptele ce i se impută pârâtului, împrejurările în care au fost săvârșite și urmările acestora.

Nu s-a făcut dovada audierii pârâtului, a verificării apărării acestuia, cerințe instituite la art. 119 alin. (1) și art. 120 din Legea nr. 128/1997.

Aceste nereguli au fost corect reținute de instanța de fond, prin sentința atacată, astfel încât sentința apare ca fiind judicios motivată sub toate aspectele.

În ceea ce privește excepția invocată de pârâtul Ministerul Educației și Cercetării, în sensul că nu are calitate procesuală pasivă, în cauză și sub acest aspect se reține că instanța de fond corect a înlăturat-o, făcând trimitere la prevederile art. 122 din Legea nr. 128/1997.

În consecință, Curtea constată că sentința a fost dată cu respectarea dispozițiilor legale, astfel încât motivele de casare sunt nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Inspectoratul Școlar al județului Olt, împotriva sentinței civile nr. 263 din 16 septembrie 2002 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 mai 2003.