Heroin trafficking: sufficiency of mitigation and statutory penalty reduction for recidivist cooperation with law enforcement

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1212/ F din 5 octombrie 2005 a Tribunalului București, secția I penală, inculpatul M.M.D. a fost condamnat, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeași lege, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la 5 ani închisoare.

În baza art. 61 C. pen., s-a hotărât revocarea liberării condiționate pentru restul de 599 zile de închisoare rămase neexecutate din pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată aceluiași inculpat, prin sentința penală definitivă nr. 486 din 21 mai 2002 a Tribunalului București, secția a II-a penală.

S-a solicitat contopirea restului de pedeapsă în pedeapsa nouă aplicată, rămânând ca inculpatul să execute 5 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară privind interdicția de exercitare a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani.

A fost menținută starea de arest a inculpatului și a fost dedusă prevenția de la 27 aprilie 2005 la 5 octombrie 2005.

S-a constatat cp drogurile ridicate de la inculpat au fost consumate în procesul de analiză.

S-a hotărât restituirea către inculpat a sumei de 3.800.000 lei, care nu are legătură cu fapta dedusă judecății.

A fost confiscat de la inculpat telefonul celular indisponibilizat la cercetare, menționat în procesul verbal de percheziție corporală.

S-a constatat că au fost restituite martorului S.C.N. banii folosiți la realizarea flagrantului.

S-a dispus confiscarea celor 2,35 gr. heroină în amestec cu cafeină, respectiv 32,6 gr. heroină în amestec cu cafeină, predate organelor de urmărire penală, de către martorul I.I.

A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilo9r judiciare către stat.

Instanța de fond, analizând materialul probator aflat în dosarul cauzei, a reținut vinovăția inculpatului, referitor la următoarea situație de fapt:

La data de 26 aprilie 2005, în baza denunțului formulat de numitul G.Șt. și cu ajutorul prietenului acestuia, numitul S.C., organele de urmărire penală au organizat o acțiune, în urma căreia a fost reținut inculpatul M.M.D.

Astfel, martorul S.C. a pus la dispoziția organelor de urmărire penală suma de 1.000.000 ROL, compusă dintr-o bancnotă de 500.000 ROL și 5 bancnote a câte 100.000 ROL fiecare ale căror serii au fost consemnate într-un proces verbal. Martorul l-a apelat telefonic pe inculpat, solicitându-i acestuia să-i aducă 500.000 lei (în limbaj codat 5 doze de heroină), stabilind să se întâlnească în intersecția str. Zețari cu str. Baicului.

La ora cuvenită, inculpatul a venit însoțit de martorul I.I. Martorul S.C. și inculpatul s-au deplasat pe str. Leopardului distanțându-se de martorul I.I. Aici, inculpatul a primit de la martor banii ce fuseseră anterior înseriați, dându-i în schimb 5 pungulițe, conținând 0,17 grame heroină, în amestec cu cafeină.

La scurt timp au intervenit organele de poliție, cărora martorul S.C. le-a predat cele 5 doze primite de la inculpat. La percheziția corporală, efectuată inculpatului s-a găsit în buzunarul stâng al pantalonilor suma de 4.800.000 lei, dar care a susținut că le-a primit de la inculpat pentru a le ține, care conțineau 2,56 și, respectiv, 32,89 gr heroină cu cafeină.

S-a constatat însă că procurorul a apreciat că nu sunt suficiente probe pentru a dispune trimiterea în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 nici a martorului I.I., dar nici a inculpatului M.M.D.

Inculpatul, deși a încercat să prezinte faptele într-un alt context decât cel real, a recunoscut, în esență, existența acestor fapte și vinovăția sa.

Apelul declarat de inculpatul M.M.D. a fost respins, de către Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia nr. 1004 din 15 decembrie 2005.

Împotriva acestei din urmă decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, invocând temeiul prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., și solicitând să se dea o mai largă eficiență circumstanțelor atenuante acordate, reducându-se pedeapsa aplicată.

Recursul este nefondat.

Din actele și probele dosarului rezultă că instanța de fond a stabilit corect faptele și vinovăția recurentului în funcție de care a stabilit și aplicat o pedeapsă bine individualizată, corespunzătoare, criteriilor prevăzute de lege.

De asemenea, în mod judicios a fost făcută aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, având în vedere denunțul formulat de inculpat în cursul cercetărilor, denunț ce a fost confirmat și finalizat prin trimiterea în judecată a unui alt traficant de droguri de mare risc.

Cât privește solicitarea de a se da o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante acordate, probabil, cele rezultate din aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, alte circumstanțe nefiind acordate și nici nefiind cazul de a se acorda, se apreciază că nu este cazul, inculpatul fiind recidivist postcondamnatoriu, săvârșind o faptă de o deosebită gravitate și beneficiind, deja, prin efectul legii, de reducerea, la jumătate, a minimului de pedeapsă, prevăzut de lege.

În raport cu cele arătate, Curtea va trebui să privească recursul de față, ca nefondat, și să-l respingă, ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., menținând, astfel, hotărârea atacată.

Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada reținerii și arestării preventive.

Văzând și reglementarea plății cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv, a onorariului de avocat, pentru apărarea din oficiu, onorariu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.M.D. împotriva deciziei penale nr. 1004 din 15 decembrie 2005 a Curții de Apel București, secția I penală.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada reținerii și arestării preventive de la 27 aprilie 2005 la 7 aprilie 2006.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 220 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 7 aprilie 2006.