Debtor's enforcement objection jurisdiction appeal dismissed, first-instance enforcement court affirmed as competent.
Legislator summary
AI generatedThe court dismissed the debtor’s appeal as unfounded, upholding the Court of Appeal’s ruling that the enforcement court (the first-instance court) has jurisdiction over the objection to execution, and that this decision remains final and irrevocable. The dispute arose from a negative jurisdictional conflict in a creditor’s objection to execution, which sought both annulment of enforcement acts and clarification of the enforceable title’s scope; the first-instance court declined jurisdiction in favor of the commercial tribunal, which in turn declined it back. The decisive legal basis was Article 400(1) and (2) of the Civil Procedure Code (as applied with Article 373(2)): because the objection targeted specific enforcement acts (the bailiff’s demand for payment) rather than solely the interpretation of the title’s meaning or scope, it qualified as a proper objection to execution, making the enforcement court—not the court that issued the judgment—the competent forum.
Legislator headnote
AI generatedart. 400 alin. (2) C. proc. civ, art. 400 alin. (1) C. proc. civ, art. 22 alin. (2) C. proc. civ, art. 373 alin. (2) C. proc. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Debtor's enforcement objection jurisdiction appeal dismissed, first-instance enforcement court affirmed as competent: The dispute arose from a negative jurisdictional conflict in a creditor’s objection to execution, which sought both annulment of enforcement acts and clarification of the enforceable title’s scope; the first-instance court declined jurisdiction in favor of the commercial tribunal, which in turn declined it back. The decisive legal basis was Article 400(1) and (2) of the Civil Procedure Code (as applied with Article 373(2)): because the objection targeted specific enforcement acts (the bailiff’s demand for payment) rather than solely the interpretation of the title’s meaning or scope, it qualified as a proper objection to execution, making the enforcement court—not the court that issued the judgment—the competent forum.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for dismissing the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Judecătoria Fetești a declinat competența soluționării contestației la executare formulată de SC C. SA Fetești în favoarea Tribunalului Ialomița, așa cum rezultă din sentința civilă nr. 531 din 13 mai 2005.
Instanța a reținut că potrivit art. 400 alin. (2) C. proc. civ., contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută, respectiv Tribunalul Ialomița.
Tribunalul Ialomița, prin sentința comercială nr. 265/ F din 6 iunie 2005 a reținut că întrucât contestația la executare are în vedere executarea însăși și nu lămurirea înțelesului titlului, competența de soluționare revine instanței de executare și în conformitate cu art. 400 alin. (1) C. proc. civ., a stabilit competența de soluționare a litigiului în favoarea Judecătoriei Fetești, declinând competența de soluționare în favoarea acesteia. În baza art. 22 alin. (2) C. proc. civ., a trimis dosarul Curții de Apel București pentru rezolvarea conflictului negativ de competență.
Prin sentința comercială nr. 110 din 3 august 2005, Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a stabilit competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Fetești, întrucât contestația vizează executarea deciziei propriu zisă și nu lămurirea înțelesului, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.
Împotriva acestei sentințe, contestatoarea a formulat recurs solicitând modificarea sentinței în sensul declinării competenței în favoarea Tribunalului Ialomița, considerând că ordinea de soluționare a capetelor de cerere este lămurirea înțelesului, întinderii titlului și apoi anularea actelor de executare.
Recursul este nefondat.
Prin contestația la executare formulată de contestatoarea SC C. SA Fetești, trimisă spre soluționare Judecătoriei Fetești aceasta a solicitat anularea actelor de executare, lămurirea și întinderea titlului executoriu, arătând că prin titlul executoriu s-a dispus restituirea bunurilor transferate și în subsidiar plata contravalorii acestora.
Executorul judecătoresc a solicitat achitarea sumei stabilită prin dispozitivul sentinței comerciale nr. 8617/2004 a Tribunalului Ialomița, la care a adăugat cheltuielile de judecată, astfel că prin contestația la executare formulată de SC C. SA Fetești sunt vizate actele de executare propriu-zise, fiind o contestație propriu zisă, situație față de care aplicând dispozițiile art. 400 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 373 alin. (2) C. proc. civ., se constată că în mod corect a fost soluționat conflictul de competență de către Curtea de Apel București.
În aceste împrejurări hotărârea atacată este la adăpost de orice critică, recursul urmând a fi respins conform dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de contestatoarea SC C. SA Fetești, împotriva sentinței comerciale nr. 110 din 3 august 2005 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică, astăzi 8 decembrie 2005.