Annulment of international commercial arbitral award: validity of arbitration clause and absence of violation of imperative law

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința arbitrală nr. 238 din 20 iunie 2004, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă C.C.I. a României a admis în parte acțiunea reclamantei SC B.C. SRL București și a obligat pe pârâta SC C.S. SA Mamaia la plata sumei de 13.656 dolari S.U.A. în echivalent în lei la cursul B.N.R. din data plății, reprezentând rest de plată și la penalități de întârziere în sumă de 454.307.466 lei, cu cheltuieli de arbitrare de 118.609.672 lei.

Curtea de Apel București, prin decizia civilă nr. 304 din 22 martie 2005, a respins acțiunea în anulare a hotărârii arbitrale de mai sus, formulată de pârâta arbitrală SC C.S. SA Mamaia.

Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătorești, a declarat recurs pârâta arbitrală, solicitând, în esență, admiterea acțiunii sale de anulare a hotărârii arbitrale și pe fond de respingere a pretențiilor reclamantei, precum și de a fi admisă cererea sa reconvențională de obligare la executarea în natură a contractului dintre părți privind livrarea unor echipamente și efectuarea unor lucrări de montaj.

Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.

Din examinarea lucrărilor dosarului se constată că recurenta pârâtă arbitrală și-a întemeiat acțiunea sa de anulare a hotărârii arbitrale pe dispozițiile art. 364 lit. b) și i), întrucât a fost pronunțată pe baza unei convenții nule și cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legii.

Raporturile comerciale dintre părți s-au derulat în temeiul contractului de vânzare cumpărare încheiat de părți la 12 aprilie 2001, în care acestea au convenit prin art. XI ca eventualele litigii să fie soluționate de Curtea de Arbitraj București.

În această situație, nu poate fi contestată voința legal exprimată a părților contractante de a apela la soluționarea eventualelor litigii, la Curtea de Arbitraj București, care își exercita atribuțiile conform regulamentului său propriu privind numirea arbitrilor, termenul și normele procedurale aplicabile.

Astfel că, corect prin hotărârea ce se atacă s-a reținut că nu au fost nesocotite dispozițiile art. 364 lit. b) C. proc. civ.

De asemenea, rezultă că nu poate fi primit nici motivul de anulare a unei hotărâri arbitrale prevăzut de art. 364 lit. i), întrucât nu s-au făcut nici un fel de dovezi că ar fi fost încălcate dispozițiile legale imperative, ordinea publică sau bunele moravuri, așa cum bine a constatat și instanța a cărei hotărâre se atacă.

Cum acțiunea în anulare are în vedere controlul judecătoresc asupra unei hotărâri arbitrale în limitele motivelor expuse prevăzute de art. 364 lit. a) la i) C. proc. civ., nu pot fi primite susținerile recurentei privind modul de soluționare în fond a pricinii, întrucât aceste condiții legale nu sunt îndeplinite.

În consecință, recursul declarat de pârâta arbitrală va fi respins ca nefondat, în raport de prevederile art. 304 C. proc. civ.

Având în vedere această soluție recurenta va fi obligată la cheltuieli de judecată în recurs, conform art. 274 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta SC C.S. SA Mamaia, împotriva deciziei nr. 304 din 22 martie 2005 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat.

Obligă recurenta la 8.000 RON cheltuieli de judecată către intimata SC B.C. SRL București.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică, astăzi 29 noiembrie 2005.