Applicability of Emergency Ordinance 37/2004 to cancel late-payment penalties for thermal energy and water utilities
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the recusal appeal filed by the appellant, upholding the Court of Appeal’s decision that had reversed the first-instance award of late payment penalties. The dispute concerned a commercial contract for the supply of thermal energy and water, where the supplier claimed approximately 1.02 billion lei in default interest due to the consumer's non-payment of invoices. The appellate court had initially rejected the penalty claim by applying Emergency Ordinance No. 37/2004, which mandated the cancellation of late payment penalties for public entities that settled their current and outstanding obligations by June 30, 2004. In its final ruling, the Supreme Court confirmed that the appellate court correctly applied the ordinance, finding that the defendant met the statutory conditions for penalty cancellation and that the appellant failed to substantiate the grounds for cassation under Articles 304(8) and (10) of the Code of Civil Procedure, leaving the appellate decision in force.
Legislator headnote
AI generatedart. 9 C. proc. civ, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 3021 lit. c) C. proc. civ; Applicability of Emergency Ordinance 37/2004 to cancel late-payment penalties for thermal energy and water utilities: Împotriva deciziei pronunțată în apel a formulat recurs intimata reclamantă SC C. SA, invocând motivele prevăzute de art. 8-10 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 2049, pronunțată la data de 8 septembrie 2004, secția comercială și de contencios administrativ, a Tribunalului Hunedoara, a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamanta SC C. SA, împotriva pârâtului S.J.D. pe care l-a obligat să plătească reclamantei suma de 1.020.997.571 lei, cu titlu de penalități de întârziere și suma de 37.414.951 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Spre a hotărî astfel, tribunalul a reținut că între părți s-au încheiat contractul de prestări servicii din 1 aprilie 2002, precedat de contractul din 1 martie 2001, în baza cărora reclamanta a furnizat pârâtului energie termică și apă și că acesta nu a achitat în termen facturile calculându-se majorări de întârziere ce însumează 1.020.027.571 lei, conform raportului de expertiză, iar pentru suma calculată în perioada ianuarie-martie 2001 dreptul la acțiune al reclamantei este prescris.
Secția comercială și de contencios administrativ a Curții de Apel Alba Iulia, prin decizia civilă nr. 11/ A, pronunțată la data de 21 ianuarie 2005 a admis apelul declarat de pârât împotriva sentinței tribunalului pe care a schimbat-o, în parte, în sensul că a respins cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata penalităților de întârziere, menținând dispoziția privind obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut în principal, că prima instanță a omis să constate aplicabilitatea O.U.G. nr. 37/2004, cu toate că pârâtul a formulat această apărare și că aspectul cheltuielilor de judecată nu a fost criticat în apel.
Împotriva deciziei pronunțată în apel a formulat recurs intimata reclamantă SC C. SA, invocând motivele prevăzute de art. 8-10 C. proc. civ.
În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că hotărârea pronunțată de instanța de apel este dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv a O.U.G. nr. 37/2004, față de raportul contractual existent între părți și față de faptul că acest normativ nu se aplică pârâtului, critică ce se circumscrie motivului prevăzut de art. 9 C. proc. civ.
Intimatul a solicitat prin întâmpinare respingerea recursului, apreciind ca fiind legală și temeinică decizia atacată.
Recursul este nefondat.
Astfel, este de observat că O.U.G. nr. 37/2004, privind unele măsuri de diminuare a arieratelor din economie nu distinge situațiile evocate de recurent în susținerea motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și se aplică, după data intrării sale în vigoare, tuturor beneficiarilor anulării penalităților și majorărilor de întârziere, respectiv persoanelor juridice consumatoare de energie electrică, energie termică, apă și gaze naturale, care plătesc, integral, contravaloarea facturilor reprezentând obligațiile curente și restante pentru consumul de energie electrică, energie termică, apă și gaze naturale până la 30 iunie, conform art. 1 alin. (1) și alin. (4), deci și pârâtului care îndeplinește evocatele condiții, așa încât se constată că, în mod corect instanța de apel a reținut incidența în speță a enunțatului act normativ și a făcut aplicarea acestuia.
Așa fiind, având în vedere că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., iar motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 și pct. 10 C. proc. civ., în vigoare la data pronunțării deciziei atacate, nu au fost dezvoltate conform cerințelor art. 3021 lit. c) C. proc. civ., spre a putea fi analizate, Curtea, în temeiul art. 312 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de intimata reclamantă împotriva menționatei decizii pronunțată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta SC C. SA Deva, împotriva deciziei nr. 11 din 21 ianuarie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică, astăzi 5 octombrie 2005.