Annulment for insufficient stamping: failure to legally notify outstanding judicial fee differential via citation

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia comercială nr. 373/ R din data de 8 aprilie 2005, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a fost anulată ca insuficient timbrată acțiunea în anulare formulată de SC B.T. SRL, împotriva sentinței arbitrale nr. 181 din 4 iunie 2004 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional a României și a Municipiului București, în contradictoriu cu intimata SC C. SA.

Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat că deși contestatoarei SC B.T. SRL i s-a pus în vedere prin încheierea de ședință din data de 11 martie 2005 completarea taxei judiciare de timbru la valoarea pretențiilor contestate, cu suma de 24.745.917 lei și timbru judiciar în valoare de 40.000 lei, aceasta nu și-a îndeplinit obligația de a achita integral taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar datorate până la termenul acordat.

În contra acestei decizii contestatoarea prin lichidator D.V., a declarat în termen legal recurs, solicitând casarea deciziei cu trimiterea cauzei spre rejudecare pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9, 10 și 11 C. proc. civ.

În argumentarea criticilor formulate recurenta a susținut următoarele:

- instanța în mod greșit a respins cererea de suspendare a judecății cauzei până la numirea unui lichidator urmare dizolvării de drept a societății prin încheierea nr. 8685 dată de judecătorul delegat la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Vâlcea;

- taxa de timbru datorată și timbrul judiciar au fost achitate până la închiderea dezbaterilor după ce instanța a respins cererea de suspendare a judecății.

Recursul este fondat, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., hotărârea fiind dată cu încălcarea legii pentru considerentele ce urmează:

1. Potrivit Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1996 modificată privind taxa judiciară de timbru instanța va încunoștința partea despre cuantumul taxelor datorate și obligația de a le achita până la termenul stabilit sub sancțiunea anulării acțiunii.

2. În cauză instanța a stabilit necesitatea completării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar datorate de contestatoare cu suma de 24.745.917 lei și respectiv 40.000 lei prin încheierea de ședință din data de 11 martie 2005 când contestatoarea a lipsit de la judecată;

Prin urmare instanța avea obligația, conform normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 să încunoștințeze contestatoarea prin citație despre cuantumul taxelor datorate și obligația de a le achita până la termenul acordat, chiar dacă aceasta avea termen în cunoștință fiind prezentă la primul termen de judecată acordat în cauză, 11 februarie 2005, când a achitat taxa judiciară de timbru stabilită inițial de 34.000 lei și 1.500 lei timbru judiciar.

3. Referatul întocmit de grefierul de ședință din data de 11 martie 2005 în sensul că după închiderea dezbaterilor s-a prezentat contestatoarea prin reprezentantul său căruia i s-a pus în vedere completarea taxelor datorate, nu echivalează cu o încunoștințare de către instanță, în condițiile legii, a cuantumului taxelor datorate. Pe de altă parte dispozițiile art. 153 alin. (1) C. proc. civ., privind termenul în cunoștință, nu includ și ipoteza încunoștințării despre cuantumul taxelor datorate, ci au în vedere numai citarea pentru judecată.

3. Așa fiind, cum pentru termenul din 8 aprilie 2005, contestatoarea nu a fost citată cu mențiunea de a achita diferențele de taxe judiciare de timbru și timbru judiciar datorate, sancțiunea anulării cererii ca insuficient timbrată este nelegală, instanța era obligată să acorde un nou termen în vederea timbrării, constatând că partea nu a fost încunoștințată legal despre cuantumul taxelor datorate.

De altfel, în aceeași zi, la ora 14,00, așa cum rezultă din rezoluția de pe cererea aflată dosar, contestatoarea a depus taxele în cuantumul pus în vedere de instanță la termen.

Pentru considerentele ce preced, Înalta Curte în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ., va admite recursul și va casa decizia atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta SC B.T. SRL prin lichidator D.V., împotriva deciziei comerciale nr. 373/ R din 8 aprilie 2005 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, casează decizia atacată și trimite cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică, astăzi 17 martie 2006.