Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 5282/2005 AI generated

Nullity of ex-officio commercial company cancellation under Law 314/2001 contingent on proof of completed liquidation

Case Number Decizia nr. 5282/2005
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the recusal of the National Customs Directorate, upholding the lower courts' rejection of the action for nullity of the commercial company's registration cancellation. The dispute involved a public authority seeking to declare the ex-officio cancellation of a limited liability company null and void, arguing that the company had outstanding debts to the state budget pursuant to Article 5(4) of Law No. 314/2001, which establishes an absolute nullity for such cases. The decisive legal basis for the dismissal was the appellant's failure to prove that the company had been formally liquidated following its statutory dissolution, as ex-officio cancellation is not an automatic event but the final stage of a process involving dissolution and liquidation; furthermore, the court noted that restoring a cancelled company to legal existence requires an adversarial procedure involving the commercial company itself, which the claimant had not properly initiated.

Legislator headnote

AI generated

art. 5 alin. (4) din Legea nr. 314/2001, art. 111 C. proc. civ, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Nullity of ex-officio commercial company cancellation under Law 314/2001 contingent on proof of completed liquidation: The dispute involved a public authority seeking to declare the ex-officio cancellation of a limited liability company null and void, arguing that the company had outstanding debts to the state budget pursuant to Article 5(4) of Law No. 314/2001, which establishes an absolute nullity for such cases. The decisive legal basis for the dismissal was the appellant's failure to prove that the company had been formally liquidated following its statutory dissolution, as ex-officio cancellation is not an automatic event but the final stage of a process involving dissolution and liquidation; furthermore, the court noted that restoring a cancelled company to legal existence requires an adversarial procedure involving the commercial company itself, which the claimant had not properly initiated.

Keywords

AI generated
dissolution of a company registration of a company commercial company absolute nullity of judgment customs liability limited liability

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

The procedural basis cited in the decision to dismiss the appeal as unfounded.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu la data de 21 aprilie 2004, reclamanta D.G.F.P. a Județului Giurgiu a solicitat, în contradictoriu cu pârâta O.R.C. de pe lângă Tribunalul Giurgiu să se constate nulitatea radierii SC C. SRL cu sediul în comuna Roata de Jos, Județul Giurgiu, în temeiul art. 5 alin. (4) din Legea nr. 314/2001, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 428/2002.

În motivarea cererii, reclamanta arată că prin încheierea nr. 704/2001 a Judecătorului delegat la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Giurgiu s-a dispus radierea SC C. SRL, în temeiul art. 2 și 4 din Legea nr. 314/2001. Cum societatea are datorii la bugetul de stat, conform procesului – verbal din 3 decembrie 1999, încheiat de G.F., sunt îndeplinite cerințele art. 5 alin. (4) din Legea nr. 314/2001, pentru constatarea nulității de drept a radierii.

Tribunalul Giurgiu prin sentința comercială nr. 249, pronunțată la data de 14 aprilie 2004 respinge acțiunea reclamantei, reținând în considerente că reclamanta nu a probat existența menținerii radierii societății comerciale, în condițiile în care prin încheierea din 14 noiembrie 2001 Judecătorul delegat din cadrul Tribunalului Giurgiu constată doar dizolvată de drept societatea.

Pe de altă parte tribunalul mai reține distinct de netemeinicia pe fond a cererii reclamantei, că acțiunea întemeiată pe dispozițiile art. 111 C. proc. civ., nu este admisibilă, reclamanta având la îndemână procedura prevăzută de art. 6 și 25 din Legea nr. 26/1990, privind registrul comerțului, și o acțiune în realizare în contradictoriu cu persoanele juridice vizate pentru stabilirea existenței obligațiilor bugetare invocate.

Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentințe, a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, prin decizia comercială nr. 416 din data de 5 octombrie 2004.

Confirmând sentința tribunalului, Curtea de Apel constată că raționamentul instanței este corect, reclamanta având la dispoziție procedura specială prevăzută de art. 6 și 25 din Legea nr. 26/1990 și nu o acțiune de drept comun pentru constatarea nulității radierii.

În contra acestei decizii reclamanta D.G.F.P. a declarat, în termen legal recurs, solicitând modificarea deciziei atacate și pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Recurenta a invocat ca motiv de nelegalitate, dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând în argumentarea criticii următoarele:

- au fost încălcate prevederile art. 5 alin. (4) din Legea nr. 314/2001, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 428/2002, care instituie o nulitate de drept a radierii societăților comerciale care au datorii la bugetul de stat;

- s-a considerat în mod eronat că în speță calea de urmat este cea a procedurii speciale instituite de Legea nr. 26/1990.

- nulitatea prevăzută de art. 5 alin. (4) din Legea nr. 314/2001 este o nulitate absolută ce poate fi invocată de oricine are interes și chiar din oficiu și este imprescriptibilă.

Recursul nu este fondat.

1. Trebuie precizat în prealabil că prima instanță respinge acțiunea recurentei – reclamante ca nefondată pentru rațiunile mai sus înfățișate, dar aduse și argumentate de inadmisibilitate, a acțiunii; cărora însă nu le dă eficiență, în sensul respingerii acțiunii pe excepția de inadmisibilitate, astfel că aceste argumente apar superflue.

2. Curtea de Apel deși menține soluția de respingere a acțiunii pe fond, argumentează pe inadmisibilitatea acțiunii în constatare, argumente lipsite de relevanță juridică, în raport de soluția pronunțată.

3. Cum soluția de respingere a acțiunii reclamantei ca neîntemeiată, este legală, Înalta Curte menținând decizia atacată, va suplini motivarea instanței de apel, prin cele ce urmează:

4. În cauză, recurenta reclamantă nu a făcut dovada radierii societății pentru a se putea examina îndeplinirea condițiilor constatării nulității de drept; astfel că sub acest aspect soluția de respingere este corectă.

Potrivit reglementării instituite de Legea nr. 314/2001, radierea din oficiu nu intervin automat, ca urmare a nemajorării capitalului social în termenul prevăzut de art. 1 din Lege, ci reprezintă momentul final, al unui proces constând în dizolvarea de drept și lichidarea societății comerciale, pe data lichidării societății comerciale se radiază din oficiu.

Prin urmare, critica de nelegalitate vizând nerespectarea dispozițiilor Legii nr. 314/2001 nu este întemeiată. Pentru a se da eficiență dispozițiilor art. 5 alin. (4) din lege, în sensul constatării nulității de drept a radierii și repunerii părților în situația anterioară, recurenta trebuia să facă dovada respectării procedurilor instituite de Legea nr. 314/2001 privitoare la dizolvarea de drept și la lichidarea societății.

5. Constatarea nulității radierii, respectiv readucerea în ființă a societății comerciale care redobândește cu caracter retroactiv calitatea de subiect de drept, trebuie soluționată în contradictoriu și cu societatea comercială, așa cum corect a reținut prima instanță.

Pentru rațiunile mai sus înfățișate, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta D.G.F.P., împotriva deciziei nr. 416 din 5 octombrie 2004 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 4 noiembrie 2005.